Archive for iunie 2009

Inflaţia şi politica fiscală

Sovietul Suprem al RMN a înaintat propuneri pentru dezvoltarea socială şi economică, ce vor fi reflectate în proiectul Concepţiei privind politica fiscală pentru anul 2010, transmite agenţia Novîi Reghion.
Parlamentul nistrean a luat act de necesitatea găsirii de soluţii pentru diminuarea inflaţiei în 2010, la maxim 10%. Vor fi, de asemenea, indexate pensiile, beneficiile de bunăstare, salariile publice pentru ocuparea forţei de muncă pînă la nivelul real al inflaţiei în urmatorii trei ani. La elaborarea proiectului de politici fiscale pentru 2010, s-a planificat să se ţină seama de dorinţele agenţilor economici care doresc să aibă acces egal la alocarea de resurse din credite.
Oamenii de afaceri nistreni acuză birocraţia excesivă în procedurile de acordare a creditelor, iar scopul noilor măsuri este tocmai încurajarea executivului de a dezvolta programe care au ca scop reducerea barierelor administrative şi de atragere de resurse de revitalizare a agenţilor economici.
Conceptia fiscală şi politica fiscală – una dintre cele mai importante piese ale legislaţiei actuale – va servi la formarea mai echitabilă a bugetului Transnistriei pe anul fiscal 2010.

TRANSNISTRIA

Locaţia:Transnistria
– regiune cu regim special a Republicii Moldova
Denumirea oficială a zonei: Republica Moldovenească Nistreană

Transnistria – stat autoproclamat la 2 septembrie 1990, situat în estul Europei.

Frontiere: la vest cu Republica Moldova pe rîul Nistru (411 km.). În partea de est şi de sud, cu Ucraina, (405 km). Nu are ieşire la Marea Neagră.

Suprafaţa totală – 4163 de Kilometri pătraţi, 10% din teritoriul fostei RSSM Lungimea totală a frontierei – 816 km.

Populaţia – 555.347 de locuitori, din care, 31.9% de moldoveni, ruşi – 30,4%, ucraineni – 28,8%.

Limbile oficiale: moldovenească (română), rusă, ucraineană.

Unitatea monetară – Rubla transnistreană, 1 rublă Tr = 100 kopeici.

Capitala – oraşul Tiraspol -159163 locuitori.

Religie: – majoritatea populaţiei este de religie creştină Ortodoxă – 90%, fiind vorba de ortodoxia pe stil vechi.

Cîteva note istorice ale statalităţii Transnistriei

Istoric, Transnistria nu a fost dependentă de Republica Moldova, nefiind parte de drept a principatului basarabean. Pînă în 1924 teritoriul Transnistriei a făcut parte din Imperiului Rus, în sudul Ucrainei. În anul 1924, conducerea sovietică nu recunoaşte ca legală anexarea Basarabiei de către România, o decizie care conduce la înfiinţarea pe teritoriul Transnistriei şi din regiunile vecine din Ucraina, a Republicii Autonome Sovietice Socialiste (MASSR) pe teritoriu ucrainian, cu capitala la Tiraspol, din 1929. În anul 1940, după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, teritoriul Basarabiei a fost anexat la MASSR. A rezultat, astfel, RSS Moldovenească (MSSR).

Restaurarea de stat din Transnistria

RSSM a fost un stat declarat multi-etnic, dar în 1989 Sovietul Suprem al Republicii Moldova a adoptat legi discriminatorii cu privire la limba de stat, ignorînd interesele minorităţilor naţionale.
În timpul existenţei Uniunii Sovietice, politicile entice şi conflictele etno-culturale au fost ţinute în fază latentă, dar, o dată cu prăbuşirea Centrului şi cu lichidarea sa ulterioară, s-a produs următorul fenomen, similar şi în alte republici foste unionale: grupurile de ruşi şi rusofoni s-au trezit peste noapte în calitate de minorităţi naţionale în cadrul unor state naţionale nou constituite. Reticenţa şi refuzul autorităţilor de la Chişinău de a lua în considerare interesele legitime ale locuitorilor din Transnistria, căutînd soluţii imediate, de compromis, la noile probleme şi provocări au condus la nevoia de a gasi cele mai bune forme de protecţie juridică a intereselor populaţiei din Transnistria (Pridnestrovie). În anii 1989-1991 partea transnistreană a propus astfel de forme de convieţuire într-un stat comun cu Moldova, ca o zonă economică liberă, cu o autonomie largă, convieţuind într-o federaţie cu doi subiecţi. Toate propunerile din partea transnistreană au fost respinse de către conducerea Moldovei, care a calificat aceste propuneri cu titlul de “presiuni inacceptabile”. În aceste condiţii, Transnistria, pe baza unui referendum naţional, a fost obligată să declare înfiinţarea propriului stat independent. Cadrul legal pentru declararea independenţei Transnistriei a fost cel de recunoaştere a Congresului Popular al Deputaţilor din Uniunea Sovietică şi apoi în Parlamentul Republicii Moldova. În consecinţă, situaţia de jure a fost refăcută, cea care a existat înainte de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. Astfel au luat naştere prin succesiune de la fosta RSSM – Republica Moldova (fosta Basarabia) şi Republica Moldovenească Nistreană, în calitate de moştenitor direct al Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Existau premisele legale pentru restabilirea statalităţii în teritoriul fostei MASSR. Dar rezultatul final al diferendului dintre Moldova si Transnistria a avut loc în 1992, după agresiunea militară a Republicii Moldova în proaspăta Republică transnistreană, conflict în care si-au pierdut viaţa peste 800 de persoane. Cît priveşte restaurarea statalităţii transnistrene, aceasta a devenit o garanţie fundamentală de securitate pentru locuitorii republicii, cheia de de acces la realizarea propriilor drepturi şi libertăţi. Astfel, astăzi, chiar nerecunoscută oficial, Republica Moldovenească Transnistria este un stat suveran. La începutul perioadei de re-constituire a statalităţii transnistrene, autorităţile au efectuat un referendum naţional pe întreg teritoriul, precum şi pentru componenţa viitorului Congres Popular al deputaţilor. Proclamarea separării Transnistriei de Republica Moldova, la 2 septembrie 1990, la cel de-al doilea Congres al Deputaţilor Poporului este data oficială de restaurare a statului pe teritoriul Transnistriei. Prima Constituţie independentă a Transnistriei a fost adoptată la 1 septembrie 1991. La 24 decembrie 1995 prin referendum naţional privind noua Constituţie, s-a declarat Transnistria ca Republica Moldovenească Nistreană, un stat democratic, legal şi ca un stat suveran parlamentar-prezidenţial ca formă de guvernare. Drepturile omului au fost declarate o prioritate pentru stat. Şeful statului, Preşedintele, este, din 1992, Igor Smirnov. Preşedintele este ales pentru un mandat de 5 ani, este şi şef al puterii executive, formează Cabinetul de Miniştri, direcţionează şi coordonează activităţile tuturor autorităţilor, coordonează relaţiile internaţionale, este şef al forţelor armate. Organul reprezentativ legislativ, Sovietul Suprem, este condus de preşedintele Consiliului Suprem şi este ales pentru un mandat de 5 ani. Spikerul actual al Parlamentului RMN este Evgeni Sevciuk.

Transnistria este formată din 7 unităţi administrativ-teritoriale:
1.Tiraspol, 159.163 locuitori
2.Bender (Tighina) 105.000 locuitori
3.Rîbniţa şi raionul Rybnita, 82.699 locuitori
4.Dubăsari şi raionul Dubăsari, 37.449 locuitori
5.Slobozia şi raionul Slobozia, 95.742 locuitori
6.Grigoriopol şi raionul Grigoriopol, 48.000 locuitori
7.Kamenka şi raionul Kamenka, 27.284 locuitori
În Transnistria funcţionează toate autorităţile de stat şi publice: legiuitorul – Sovietul Suprem, consiliile locale, executivul – Cabinetul de Miniştri, 13 ministere, Preşedinţia, organele Vamale, autorităţile fiscale centrale şi reţeaua bancară, Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justitie, Curtea de Arbitraj, instanţele judecătoreşti, judecătorii de sector şi municipali, Procuratura Generală, Camera de Conturi, Camera de Comerţ, Armata regulată etc.
Republica Moldovenească Nistreană are propria Constituţie, efectivă pe teritoriul controlat, sisteme de drept, economie de piaţă, sisteme financiare şi de impozitare, infrastructură de comunicaţii civile, militare, de poliţie, de servicii de securitate, stemă şi imn naţional.
La 17 septembrie 2006, în Transnistria a avut loc un referendum privind stabilitatea strategică a ţării, independenţa şi ulterioara liberă asociere cu Federaţia Rusă. În favoarea obiectivelor referendumului s-au exprimat 97,1% din cetăţenii cu drept de vot. Pentru respingerea independenţei Transnistriei şi apartenenţa la Moldova au votat 3,4%.

Oleg, din nou în prim plan


Reamintim că o sursă din Uniunea de Centru a Moldovei, la 18 iunie a.c., a declarat agenţiei REGNUM că fiul cel mai mic al preşedintelui Igor Smirnov, Oleg, a avut consultări cu UCM asupra modului de formare unificată a listelor de candidaţi pentru alegerile de deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova din 29 iulie. De asemenea, spune sursa, Oleg Smirnov a discutat despre înscrierea sa în partea superioară a listei, cea eligibilă. Rezultatele consultărilor nu se cunosc deocamdată. Este de remarcat faptul că de la înfiinţarea RMN politicienii locali nu au fost niciodată implicaţi în alegerile din Republica Moldova drept candidaţi, iar toate încercările de a deschide secţii de votare ale Republicii Moldova pe teritoriul Transnistriei au fost curmate de autorităţile din Transnistria.
Pe de altă parte însă, la ultimele alegeri parlamentare din Federaţia Rusă, soţia lui Oleg şi nora preşedintelui nistrean, Marina Smirnova, a candidat pentru un loc de deputat în Duma de Stat pe listele partidului condus de actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, Rusia Unită.

Participarea parlamentarilor nistreni la alegerile din Moldova – o eroare

“Dacă cineva din parlamentarii transnistreni ar fi participat la alegerile din Republica Moldova din 29 iulie, am fi fost acuzaţi de a fi trădători ai intereselor statale”, a declarat deputatul Sovietului Suprem al Transnistriei, Petru Pasat. ”Autorităţile nistrene au menţionat în repetate rînduri că RMN nu va participa la alegerile desfăşurate în alte ţări. Detaliile despre posibila implicare a lui Oleg Smirnov (fiul preşedintelui RMN, Igor Smirnov, la rîndul său, preşedinte al Partidului Patriotic din Transnistria – PPT), în viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova sunt o surpriză şi schimbă situaţia cu 180 de grade”, a declarat Pasat într-un interviu acordat agenţiei ruse REGNUM. ”Poate că această informaţie este doar o ştire falsă. Dar dacă vom presupune că aceste informaţii conţin totusi un adevar oarecare, atunci există problema a ce s-ar fi întîmplat dacă cel puţin un membru sau preşedintele „Renovării” să sugereze doar că doreşte să participe la alegerile din Republica Moldova. În acest caz, încă o dată, am fi fost acuzaţi de înaltă tradare „, a constatat deputatul nistrean. ”Personal, mă refer la acest moment ca la unul foarte negativ, pentru că el nu corespunde politicii externe a RMN aprobată de poporul nistrean la referendumul din 17 septembrie 2006”. (În Transnistria a avut loc un referendum cu privire la statutul republicii, în care 97% dintre alegatori au optat pentru independenţă şi, ulterior, libera asociere a Transnistriei la Federaţia Rusă – n.n.). “Şi nu este deloc clar din ce cauză tac referitor la acest subiect MAE nistrean, Partidul Politic al Nistreniei si autorităţile executive”, a rezumat Petru Pasat.

Transnistria cere încetarea interdicţiilor pentru liderii săi

Agenţia Novîi Reghion din Tiraspol informează că pentru a relua procesul de negocieri privind relaţiile moldo-transnistrene, partea nistreană a subliniat necesitatea îndeplinirii unor condiţii corespunzătoare. Menţiunea a fost făcută de ministrul de externe nistrean, Vladimir Iastrebciak, la sfîrşitul săptămînii trecute, după consultările ce au avut loc la Viena, la reuniunea informală în formatul „5 +2”. Potrivit lui Iastrebciak s-a căzut de acord “ca părţile să depună eforturi pentru reluarea întîlnirilor, avînd în vedere crearea unui mediu favorabil”, conform cu prevederile Declaraţiei de la Moscova a preşedinţilor din Rusia, Transnistria şi Moldova, semnată în martie curent. Pentru a relua discuţiile “trebuie să fie respectată libertatea de activitate economică externă a Transnistriei şi de oprire a urmăririi penale împotriva persoanelor oficiale ale RMN – în afara graniţelor Transnistriei”. Pentru aceasta, trebuie să fie semnată propunerea lui Igor Smirnov de la 18 martie de la Moscova cunoscută sub denumirea de “Document de Garantare”, a spus Iastrebciak. Preşedintele şi ministrul de externe nistrean au subliniat că principalul scop al delegaţiei a fost îndeplinit. Ei au cerut reprezentanţilor însărcinaţi cu negocierilor cu Moldova să-şi continue munca pentru dezvoltarea dialogului şi a relaţiilor cu Republica Moldova şi cu ceilalţi parteneri internaţionali.

Noi ajutoare financiare din Rusia

A doua tranşă de fonduri de asistenţă umanitară din Federaţia Rusă, în valoare de 223,5 milioane de ruble ruseşti (aproximativ 7,3 milioane de dolari) a fost primită la 26 iunie a.c. de către Sovietul Suprem al RMN. Potrivit Serviciului de presă al Parlamentului nistrean, aceşti bani sînt destinaţi pentru a finanţa plata pensiiilor şi pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu alimente a 188 de instituţii sociale: orfelinate, şcoli, spitale, secţii de maternitate, centre pentru persoane cu copii cu dizabilităţi, grădiniţe şi spitalele speciale. Sovietul Suprem a început procedura de distribuire a fondurilor, dintre care o parte a fost deja transferată către Ministerul de Finanţe pentru alocarea pe obiective. Rusia a acceptat să ofere asistenţă financiară umanitară în Transnistria după 19 decembrie 2008, în urma Apelului Sovietului Suprem şi personal al lui Evgheni Sevciuk către preşedintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Federaţiei Ruse, pentru o cerere de finanţare de asistenţă umanitară “cu scopul creării condiţiilor de reducere a tendinţelor negative în economie şi de a oferi sprijin social populaţiei vulnerabile”.
Prima tranşă de asistenţă financiară rusă – 255 de milioane de ruble ruseşti – a fost livrată în Transnistria la sfârşitul lunii februarie a acestui an, cea de-a doua tranşă, de 242 milioane – la sfârşitul lunii martie.

Reformă parlamentară în Transnistria

În Comisia pentru revizuirea şi îmbunătăţirea Constituţiei Republicii Moldoveneşti Nistrene, creată de către preşedintele Smirnov la 7 mai 2009, au fost primite propuneri de stabilire a unui parlament bicameral sub denumirea de Adunarea Naţională. Aceasta ar urma să fie compusă din Camera Reprezentanţilor şi Camera Legislatorilor, informează agenţia “Novîi Reghion” din Tiraspol. Propunerea de revizuire a fost trimisă Comisiei inter-consultative (preşedinţie – parlament), condusă de preşedintele “Partidul Patriotic din Transnistria”, Oleg Smirnov. Conform propunerii, în formarea Camerei Superioare a viitoarei Adunări Naţionale – Consiliul Reprezentanţilor – se vor implica specialişti din Transnistria şi din străinătate, cu experienţă avansată în domeniul sistemelor electorale. Sistemul parlamentar unicameral, activ astăzi la Tiraspol, funcţionează în mai mult de jumătate din ţările din Europa, multe din fosta Uniune Sovietică, inclusiv în Ucraina. În acelaşi timp, în Spania şi în România operează parlamente bicamerale. Serviciul de presă al Sovietului Suprem constată că parlamentarul bicameral este dezvoltat si în Rusia, după modelul britanic, unde a luat naştere primul Parlamentul bicameral cu House of Lords şi House of Commons. Creatorii de parlamente bicamerale au pledat pentru un echilibru de influenţe între interesele localităţilor, ale regiunilor, ale elitelor şi ale maselor. Reforma parlamentului nistrean se va face “pas cu pas”.

Igor Smirnov: “statul nu-şi va schimba denumirea”

Preşedintele Igor Smirnov a declarat pentru agenţia Novîi Reghion, la 25 iunie a.c., că actuala denumire “Republica Moldovenească Nistreană” a fost dată la fondarea sa, la 2 septembrie 1990, „cu scopul de a se opune naţionaliştilor pro-români din Moldova”. „În prezent, acestă denumire a devenit chiar mai relevantă decît atunci, în 1990”, a spus el. Preşedintele a subliniat că „etnia moldovenească autentică s-a păstrat astăzi doar în regiunea Transnistria, dar nu şi în Republica Moldova”.
Precizările preşedintelui au survenit după ce, anterior, s-au exprimat în mod repetat opinii cu privire la necesitatea de a schimba denumirea statului. Spre exemplu, veteranii din organizaţiile obşteşti au cerut să fie redenumită „Republica Transnistria”. S-a făcut şi observaţia conform căreia “statalitatea transnistreană a proclamat şi protejează prin Constituţie în mod egal etniile rusă, ucraieniană şi moldovenească, dar s-a remarcat şi faptul că Occidentul este inextricabil legat cu Republica Moldova-Chişinău, realitate ce împiedică recunoaşterea internaţională a Transnistriei,” – a subliniat Igor Smirnov.

Tot mai aproape de recunoaşterea statului

În cadrul unei întîlniri cu un ziarist de la Bucureşti, Vladimir Iastrebciak, ministrul afacerilor externe ale RMN a făcut cîteva precizări privind stadiul demersurilor internaţionale pentru recunoaşterea oficială a statului nistrean:
“Situaţia internaţională s-a modificat considerabil de la adoptarea acordurilor de la Helsinki, fapt ce ne dă motive să sperăm în recunoaşterea iminentă a Transnistriei, o zonă concretă şi reală aflată aici”. Această declaraţie a fost făcută de către ministrul Afacerilor Externe, Vladimir Iastrebciak într-un interviu cu un ziarist din România. Ministrul a subliniat activitatea susţinută pe care duce la MAE Transnistria cu parteneri politici din străinătate, dar a atras atenţia asupra schimbării atitudinii în arena internaţională în privinţa integrităţii teritoriale a statelor. “Dintre ţările care au semnat Actul Final de la Helsinki, nu toate se pot lăuda astăzi cu integritatea teritorială din momentul semnării”, a spus Iastrebciak, referindu-se la disoluţia Uniunii Sovietice şi a Iugoslaviei. Potrivit lui, conceptele juridice finale de recunoaştere internaţională mai au de făcut paşi foarte puţini, iar recunoaşterea oficială a Transnistriei va fi unul dintre ei. Aflînd din presa română că preşedintele român Traian Băsescu a numit Transnistria drept “un factor de risc în regiunea Mării Negre şi o zonă de conflict îngheţat care se poate reaprinde oricînd”, ministrul afacerilor externe nistrean a spus că Transnistria nu constituie în nici un fel o ameninţare la adresa stabilităţii regionale, în schimb, chiar de după evenimentele din 1992, ea a fost un factor semnificativ în stabilizarea situaţiei din această regiune a Europei:
“Acest lucru nu este doar opinia noastră unilaterală. Astăzi, ea este confirmată de succesul de necontestat de operaţiuni de menţinere a păcii de pe Nistru, precum şi de inspecţiile oficiale ale instituţiilor europene care îndeplinesc misiuni la frontierele noastre”, a declarat Vladimir Iastrebciak. Potrivit lui, problema este că expresii de tipul “conflictelor îngheţate” sînt folosite de forţele politice din România şi Moldova cu rol de întîrziere a realizării obiectivelor imediate. Spre exemplu, în situaţia nerezolvată a managementului asistenţei financiare provenite de la donatori internaţionali dă o şansă în plus Moldovei de a dispune de acestea după placul liderilor săi. Dar, după precedentele Kosovo, Abhazia şi Oseţia de Sud, traseul Transnistriei a intrat în linie dreaptă, a concluzionat ministrul Iastrebciak.

Deschiderea oficială a programului de tabere pentru tinerii etnici români din afara graniţelor – ARC 2009

Deschiderea oficială a programului de tabere pentru tinerii de origine română din comunităţile româneşti din afara graniţelor – ARC 2009, a avut loc astăzi, 25 iunie. Evenimentul s-a desfăşurat la Farul Vechi din oraşul Sulina, în prezenţa Preşedintelui României, Traian Băsescu, a secretarului de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac şi a autorităţilor locale din Judeţul Tulcea.
„Statul român va continua să susţină tinerii etnici români din afara graniţelor care doresc sa-şi facă studiile în România, prin acordarea de burse în cadrul instituţiilor de învăţământ din ţară”, a declarat presei secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac.
Peste 2.000 de tineri de origine română din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Albania, Croaţia, Grecia, Austria, Germania, Spania, Italia, Portugalia, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Israel şi Autoritatea Naţională Palestiniană vor participa anul acesta la programul ARC, care se va desfăşura în centrele de agrement pentru tineret din Sulina, Poiana Pinului, Eforie Sud şi 2 Mai.
Programul ARC îşi propune să faciliteze accesul tinerilor etnici români din afara graniţelor la valorile culturale şi istorice româneşti, să consolideze relaţiile de parteneriat între organizaţiile de tineret, precum şi să dezvolte abilităţile de comunicare în limba română.
În tabăra de la Sulina vor fi găzduiţi timp de o săptămână 150 de elevi şi profesori ai şcolilor româneşti din Dubăsari, Râbniţa, Tighina şi Tiraspol, localităţi din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Programul de tabere ARC este o iniţiativă a Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, derulată în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.