Archive for august 2009

Parlamentul Republicii Osetia de Sud a ratificat Protocolul de dezvoltare a relaţiilor cu Transnistria

La 19 august, Parlamentul Republicii Osetia de Sud a ratificat Protocolul adiţional numărul 1 din Tratatul dintre RMN si ROS semnat în capitala Ţinvali, la 16 iunie 2009, anunţă biroul de presă RYUO Communications.
Între 15 şi 17 iunie 2009, o delegaţie oficială condusă de preşedintele RMN, Igor Smirnov, a negociat cu reprezentanţi ai ministerelor din ambele zone, semnînd o serie de documente de colaborare.
Protocolul de dezvoltare a relaţiilor dintre Republica Nistreană şi Republica Osetia de Sud, semnat de către preşedinţii celor două republici, implică o cooperare inter-state, în special pe probleme de securitate a ambelor ţări. Vicepreşedintele Parlamentului osetin, Iuri Dzitsoity, a remarcat la o reuniune a Comisiei pentru politică externă şi relaţii inter-parlamentare, că ”Osetia de Sud trebuie să demonstreze un angajament pentru punerea în practică a tuturor tratatelor internaţionale care au fost semnate. Sunt sigur că vom ridica propriul nostru prestigiu în ochii lumii”, a spus Dzitsoity.
Reclame

Lansare de carte

Tot ieri, 18 august, a fost lansată la Tiraspol cartea “Puterea executivă a Republicii Moldoveneşti Nistrene în anul 2008”. Cartea, prezentată în cadrul unei ceremonii la Palatul Culturii din Tiraspol, este compusă dintr-o serie de analize şi de sinteze dedicate activităţii tuturor ministerelor şi departamentele din Executivul transnistrean, precum şi din zonele urbane şi administraţiile regionale de stat de pe întregul teritoriu. Printre cei invitaţi la prezentare au fost preşedintele Republicii transnistrene, Igor Smirnov, conducătorii ministerelor republicane şi administraţiilor locale. Cartea a apărut sub coordonarea consilierului de stat, Ana Volkova, care a comunicat celor prezenţi faptul că ediţia trebuie să fie privită din mai multe unghiuri: “ca un fel de ajutor vizual pentru toţi funcţionarii publici, ca un îndrumar de soluţii pentru anumite cazuri specifice, precum şi ca o ocazie excelentă de a urmări dinamica de dezvoltare a oricăreia dintre autorităţile de stat şi locale”.
Vorbind despre noua ediţie, Igor Smirnov a subliniat importanţa apariţiei, “cu menţiunea că, în cîţiva ani, cartea va fi indispensabilă pentru istorici, iar faptele şi cifrele elaborate în publicaţie vor fi de folos, nu numai în viaţa nistrenilor de acum, dar şi a celor care vor veni să ne înlocuiască”. Cartea este bogat ilustrată, volumul avînd 628 de pagini, în care se află rapoarte anuale care conţin nu numai date statistice cu privire la munca din ultimii ani a autorităţilor executive, dar şi prognoze ale unor provocări pentru viitorul apropiat în contextual crizei internaţionale. Ea este prima lucrare de acest gen publicată în Nistrenia, scopul fiind de a se reedita anual. Igor Smirnov a dorit ca “în ediţia de anul viitor, cifrele prezentate în cadrul analizelor pentru anul 2009 să fie la fel de obiective, să fie reflectată situaţia ca şi în prezent, fără clişee şi neclarităţi”.

Pregătiri festive la Tiraspol

La 18 august a.c., consilierul de stat pentru ştiinţă şi cultură, Elena Bomeşko, l-a informat pe preşedintele nistrean, Igor Smirnov, de stadiul pregătirilor festivităţilor consacrate celei de-a 65-a aniversări a operaţiunii Iaşi-Chişinău, şi de sărbătorire a Zilei Republicii, la 2 septembrie.
Elena Bomeşko a subliniat că “aceste date festive sînt de referinţă în istoria noastră şi ele sunt de o mare importanţă istorică şi politică. La 20 august, în urmă cu 65 de ani, s-a început operaţiunea militară de mare anvergură, Iaşi-Chişinău, în luptele crîncene de la Chiţcani cu unităţi ale armatei germane. După aceste lupte, unităţile de tancuri ale Armatei Roşii nu s-au mai oprit pînă la Iaşi, contribuţie substanţială la începutul înfrîngerii Germaniei fasciste şi eliberarea sudului URSS. 23 august marchează şi 65 de ani de la eliberarea oraşului Bender (Tighina, astăzi, în zona de administrare a Transnistriei, n.n.). “Am luat măsuri ca aceste evenimente să fie marcate public în oraşul Bender. Pentru organizarea acestor activităţi ar trebui să se implice toate autorităţile”, a spus Elena Bomeşko. Elena Bomeşko a subliniat rolul presei locale în care specialişti în istorie şi din Ministerul Educaţiei să scrie şi să vorbească despre importanţa evenimentelor, “adevărate lecţii de istorie pentru tineretul nistrean”. Desigur, specialiştii şi profesorii de la Universitatea de Stat din Tiraspol şi din Ministerul Educaţiei ar trebui să ţină sub control special activităţile care urmează a fi întreprinse în zilele dinaintea aniversării din 2 septembrie”. Bomeşko a mai spus preşedintelui şi de mersul pregătirilor pentru principala sarbătoare a statului nistrean, Ziua Republicii, la 2 septembrie, şi a făcut un rezumat privind rezultatele anului Nistreniei în Osetia de Sud, la care au participat peste o mie cinci sute de persoane, observînd că cei mai distinşi dintre aceştia ar trebui promovaţi şi premiaţi.

Rubla transnistreană la 15 ani

În august 2009, unitatea monetară din Transnistria, rubla nistreană, a împlinit 15 ani, informează agenţia Novîi Reghion. Pentru Banca Republicană Nistreană (BRN), acest scurt răstimp a fost o foarte bogat în emisie monetară, reglare de cursuri şi emisiuni de medalii jubiliare. La început, după proclamarea unilaterală a independenţei, au circulat rublele fostei Uniuni Sovietice pe care s-a aplicat un mic timbru cu efigia generalului Suvorov, RMN fiind pînă în 1992, singura zonă din fosta URSS, în care rubla sovietică a fost acceptată ca mijloc de plată şi de schimb. Din toate colţurile fostei URSS a fost adusă în Transnistria o mare cantitate de bancnote vechi sovietice, dar care au creat şi multe probleme. Şi la acestea s-a recurs, pentru a proteja piaţa internă de amploarea necontrolabilă a afluxului monetar, conducerea BRN a decis o marcare specială. Se lipea acel timbru cu chipul lui A. Suvorov, fiecare valoare corespunzînd unei anumite mărci de culoare. Din cauza absenţei unei mase monetare metalice, paradoxal, pentru cîţiva ani, telefoanele publice au funcţionat fără bani, tonul venind la ridicarea receptorului, iar troleibuzul ce lega Bender (Tighina) de Tiraspol era gratuit. În 1994, s-a decis emisiunea de monedă proprie, rubla transnistreană. O scurtă perioadă de timp, aceasta s-a numit “cupon”. Acestea au avut un aspect ceva mai atractiv şi forme incipiente de protecţie împotriva falsificării. Ele au păstrat pe avers aceeaşi imagine a comandantului militar rus, A Suvorov, ca un simbol al onoarei militare şi a legăturilor dintre Rusia si Nistrenia.
Autorităţile din Moldova din acei ani au făcut totul pentru a împiedica livrarea de cupoane la Tiraspol, ele fiind fabricate în Federaţia Rusă. A fost nevoie de intervenţia personală a preşedintelui Rusiei, Boris Elţîn, ca toate problemele de livrare de cupoane să se rezolve. În 1994, a fost introdusă prima rubla nistreană. Pe bancnota de 1000 ruble era ilustrat A. Suvorov, iar pe cea de 50000 ruble, era imaginea Hatmanului ucrainian, Hmelnitski. Apoi, au apărut bancnotele proprii, cu valori de 1, 5, 10, 25, 50 şi 100 ruble. Piaţa s-a adaptat repede la noile raporturi de preţuri, populaţia avînd încredere în rubla transnistreană care a fost, la acel moment, una dintre cele mai importante realizări ale reformei monetare. Tot de atunci, au fost introduse primele monede comemorative cu valori de 25 şi 50 ruble, emise cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a republicii. În anul 2000, s-au emis primele monede mici, cu valori de 1, 5, 10 de copeici din aliaj de cupru-nichel. Mai târziu, în circulaţie au fost introduse, din aliaj de cupru-zinc, de 25 şi 50 copeici.
Primele monede comemorative din argint au fost emise în 2001. Una dintre primele emisii a fost o serie de monede “Oameni Remarcabili din Transnistria”, începută cu imaginea unui om de ştiinţă renumit, academicianul Nikolai Zelinsky. Cu acest an începe şi perioada modernă, de maturitate, a monedelor comemorative nistrene. Aceste monede comemorative sînt foarte populare în lume, nu numai pentru numismaţi, şi sînt căutate de numeroşi amatori. Mare parte din tirajul fiecărei emisii ia drumul Bursei Numismatice şi Monetare de la Berlin, unde sînt achiziţionate în foarte scurt timp. Preţul minimal pentru o medalie jubiliară este de 300 de euro. Ele sînt excepţional realizate artistic, iar unele dintre acestea au primit premii pentru înaltă calitate si design. Un exemplu este moneda din seria “Transnistria – regiune căzacească”, imagine «Stamps Kosh loial Cossacks». Cele mai recente monede unice includ o serie de monede de la Jocurile Olimpice de la Beijing. Monedele de argint sunt acoperite cu smalţ de culoare şi una dintre ele are imaginea unui dragon, cu ochi de granat roşu, executat în aur pe o suprafaţă de argint. Monedele transnistrene participă frecvent la expoziţii ca “Best money of CIS”, în ţările baltice, în Rusia. Numeroase articole despre ele apar în pagini din Occident, în ziare şi cataloage de specialitate din lume. Secţiunile de monede comemorative emise în RMN se găsesc în “Catalogl Monede Krause” (Statele Unite), “Catalogul Institutului de Cercetare monetară şi valutară”, Huston (SUA), dar şi în ediţii franceze şi germane.
În 2004, au fost introduse noi bancnote în circulaţie, cu valori de 200 şi 500 ruble cu efigia împărătesei Ecaterina a II-a. Gradul de protecţie a bancnotelor, precum şi designul lor, nu este sub nivelul altor valute din lume, ele primind aprecieri atît din Rusia, cît şi din Vest, de la numeroşi experţi. La 18 noiembrie 2005, Transnistria îşi deschide propria Curte Monetară. O dată la cinci ani, băncile centrale din lume îşi actualizează seriile de protecţie şi îşi îmbunătăţesc caracteristicilor propriilor emisii. În urma acestei experienţe, BRN produce bancnote aflate în circulaţie, modificate şi modernizate în 2007, cu valori de 1, 5, 10, 25, 50 şi 100 ruble, cu îmbunătăţirea calităţii şi un grad mai ridicat de protecţie împotriva falsificării. Astfel, privind modernizarea banilor transnistreni, Banca Nistreană nu este rămasă în urmă faţă de tendinţele globale.
Banca Transnistreană este prezentă cu expoziţii la Praga (Republica Cehă) şi la Muzeul de Istorie Militară din Zürich (Elveţia). În Republica Cehă au fost emise timbre ilustrînd stema şi rubla RMN. Banca Nistreană nu se opreşte aici şi continuă să se introducă noi tehnologii în domeniul producţiei de bancnote, monede şi medalii jubiliare.

Restricţii în Ucraina pentru cetăţenii moldoveni

În conformitate cu o decizie a Guvernului de la Kiev, începînd cu 24 august 2009, pentru a călători pe teritoriul Ucrainei, chiar şi o zi, cetăţenii Republicii Moldova sunt obligaţi să prezinte la frontieră o sumă de 12600 grivne pentru o persoană (în jur de 1100 Euro!).
Dovada sumei se face la frontieră, în bani numerar sau pe card bancar. În acest caz, trebuie să existe o chitanţă de la bancă, pentru o sumă echivalentă, care a fost emisă cu cel puţin 3-5 zile înainte de trecerea frontierei cu Ucraina. Efectele noilor norme nu se aplică persoanelor care au fost invitate de autorităţile oficiale ale Ucrainei şi care au o cameră într-un hotel din Ucraina. De noile reglementari, de asemenea, vor fi scutiţi şi cei care locuiesc în limita a 30 de kilometri de frontieră cu Ucraina.
Situaţia a fost comentată de expertul rus R. Konkin: “Desigur, este dificil să ceri cetăţenilor din una din cele mai sărace ţări din Europa de Est să se scotocească la cererea poliţiştilor de frontieră ucrainieni şi să scoată din ciorapi, chiloţi şi sutiene sute de euro. Aceste lucruri pur şi simplu nu sunt realiste. În consecinţă, acţiunile de la Kiev nu sînt motivate economic, ci se desfăşoară în context politic. Ce vrea Ucraina de la Moldova? Cred că e uşor să se presupună că acestea sînt decizii aşteptate de mult timp pentru cele două ţări. În primul rînd, amintiţi-vă că, odată, Ucraina a transferat Moldovei o parte din teritoriul său pentru construirea de terminal şi port la Dunăre, la Giurgiuleşti în cadrul unui schimb teritorial ce nu a fost soluţionat în totalitate pînă azi, cu toate că problema a fost rezolvată, la nivel inalt. O altă situaţie complicată se observă în relaţiile moldo-ucrainene – în jurul nodului hidroelectric de la de Novodnistrovsk. Prin urmare, acţiunile de Kiev nu trebuie să fie considerate ca fiind pur economice. Desigur, acest semnal e dat Republicii Moldova ca să facă ceva pentru a rezolva problemele pe termen lung. Şi mai e un important simbol al nevoii de integrare europeană a Republicii Moldova, care riscă să rămînă o ţară a mămăligii şi roşiilor, ca o rezervaţie pentru cetăţenii săi”.
Menţionăm faptul că numeroşi cetăţeni transnistreni folosesc paşapoartele Republicii Moldova pentru a călători în străinătate.

Presa italiană consideră viabilă Transnistria şi fără recunoaştere internaţională

Transnistria este un stat în toate privinţele şi poate exista fără o recunoaştere din partea comunităţii internaţionale. Despre acasta a scris revista săptămînală italiană Osservatorio sui Balcani.
Articolul reaminteşte că Republica transnistreană a fost proclamată în mod unilateral la 2 septembrie 1990, în anul următor, la 25 august, decizia fiind ratificată de către Sovietul Suprem al Transnistriei prin Declaraţia de Independenţă, la două zile după ce Parlamentul de la Chişinău a declarat independenţa Moldovei şi includerea pe teritoriul naţional şi a regiunii transnistrene. A urmat un război de cîteva luni, mii de decese şi distrugeri materiale şi doar intervenţia generalului Alexandr Lebed, comandantul Armatei a 14-a ruse staţionată în Transnistria, a oprit vărsarea de sînge. De atunci, au trecut 18 ani şi astăzi Transnistria este un stat în toate privinţele, teritoriul ei, de 3567 km pătraţi fiind protejat de poliţie şi de armată, precum şi de forţe de menţinere a păcii. Regiunea are statut de republică, cu guvern şi preşedinte, propria monedă, capitala – oraşul Tiraspol, cu 160 de mii de locuitori, care desfăşoară comerţ exterior şi relaţii diplomatice, notează autorii. Din punctul de vedere al dreptului internaţional, se spune în Osservatorio Balcani, Transnistria nu este o regiune a Moldovei. Regiunea nu a fost recunoscută în anul care a trecut, ca Abhazia şi Oseţia de Sud, de către Federaţia Rusă. Litigiile cu privire la statutul Transnistriei sînt acum mai deschise ca oricînd şi fac parte dintr-un joc foarte complex, care implică Europa, Rusia şi state din întreaga regiune.

Iuşcenko şi aliaţii lui insistă să retragă ambasadorul Ucrainei în Rusia


”Tratamentul aplicat de preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, preşedintelui Ucrainei, Viktor Iuşcenko, ar trebui să fie privit ca un avertisment pentru a declara război unui stat suveran”, se spune în declaraţia Partidului Popular din Ucraina, care face parte din blocul “Nu-NS”, conform Agenţiei REGNUM la 12 august. ”UNP ucrainean invită cetăţenii să se unească în jurul preşedintelui Iuşcenko şi a forţelor patriotice ucrainiene, să fie vigilenţi şi gata de a răspunde la cele mai grave şi imprevizibile acte de agresiune ale Rusiei sprijiniţi de către forţele şi politicienii pro-ruşi din Ucraina”, se spune în declaraţie. De asemenea, se solicită rechemarea de urgenţă pentru consultări a ambasadorului Ucrainei la Moscova, Konstantin Grişcenko, precum şi consolidarea frontierei în scopuri strategice preventive şi de securitate ale Ucrainei. Se mai cere creşterea siguranţei energetice şi înăsprirea legislaţiei pentru prejudiciile provocate de sabotaje. Recent, la 11 august, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui ucrainean, Viktor Iuşchenko, în care, de fapt, a acuzat actuala conducere ucraineană de acţiuni ostile Rusiei, “motiv pentru care vă informăm că am decis să amînăm numirea unui nou ambassador la Kiev. Date specifice din viitorul imediat vor fi determinate în funcţie de dezvoltarea relaţiilor ruso-ucrainene”.