Archive for martie 2011

Flexibila Moscovă îşi pregăteşte capcanele pentru naivul Chişinău

După o pauză de aproape doi ani, în care despre soluţionarea diferendului transnistrean s-a discutat doar pe la emisiuni, subiectul revine pe agenda politică la Chişinău şi Moscova.

Aceasta după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a pledat pentru ca Transnistriei să i se ofere un statut special în cadrul Republicii Moldova. Şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, s-a arătat iritat de declaraţia oficialului rus.

Autorităţile Republicii Moldova şi-au exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a oferi regiunii transnistrene un statut special cu o largă autonomie internă, ca metodă de soluţionare definitivă a diferendului transnistrean.

În cadrul vizitei efectuate miercuri la Moscova, ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, a reconfirmat această disponibilitate, iar omologul său rus Serghei Lavrov a spus că această idee ar putea fi luată ca bază pentru începerea negocierilor în vederea soluţionării diferendului.

Mai mult, şeful diplomaţiei ruse a menţionat că “Rusia este interesată în reciclarea cât mai rapidă a armamentului său din Transnistria pe teritoriul rus”, dar a precizat că„Rusia nu poate face uz de forţă pentru a obliga autorităţile de la Tiraspol să permită evacuarea muniţiilor”.

Într-un interviu apărut în ziarul moscovit „Nezavisimaia Gazeta”, şeful adminitraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, a reacţionat agresiv la disponibilitatea Moscovei de a lăsa Transnistria în cadrul Moldovei integre.

„Independenţa Transnistriei nu poate fi subiect de discuţie şi orice derogare de la această realitate va fi exclusă din start”, a declarat Smirnov.

El a mai spus că nici un cartuş din depozitele de la Cobasna nu va fi evacuat până la soluţionarea politică definitivă a problemei transnistrene. „Tot ce se află pe teritoriul Transnistriei este proprietatea poporului nostru. Muniţiile de asemenea”, a menţionat liderul transnistrean.

Potrivit specialiştilor ruşi, în depozitele de la Cobasna mai rămân 19.000 de tone de muniţii, pentru evacuarea cărora sunt necesare cel puţin 35 de garnituri de tren. Retragerea muniţiilor a fost stopată în 2003, după ce Chişinăul a refuzat semnarea„Memorandumului Kozak” care prevedea federalizarea Moldovei.

Acum Moscova pare să fi renunţat la ideea de federalizare a Moldovei, dar nu este clar deocamdată ce subânţelege Kremlinul prin oferta atribuirii unui statut special regiunii transnistrene în cadrul Moldovei reîntregite.

Toate iniţiativele ruseşti de soluţionare a diferendului transnistrean apărute până acum, de la „planul Primakov”, până la „Memorandumul Kozak” au fost fie capcane întinse Chişinăului, fie au urmărit scopul menţinerii prezenţei militare ruse în Republica Moldova: .

La întâlnirea cu Serghei Lavrov, ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, a tatonat terenul ca să vadă dacă s-a schimbat în vreun fel poziţia Rusiei în privinţa prezenţei sale militare în Republica Moldova. Ministrul Leancă a declarat că misiunea rusească de pacificare şi-a îndeplinit pe deplin rolul şi că a venit timpul de a o substitui cu una civilă.

În acest context, ministrul rus, Lavrov, a spus că „depozitele de armament rusesc din Transnistria necesită o monitorizare constantă, deoarece o cantitate mare de muniţii foarte periculoase pot fi furate”.

Aceasta, a precizat el, justifică prezenţa militarilor ruşi în regiunea transnistreană. El a spus că există anumite etape destul de clare care trebuie urmate pentru a se ajunge la rechemarea militarilor, dar la ele se va ajunge numai prin negocieri.

La rândul său, Igor Smirnov a spus că Transnistria nu va accepta alţi pacificatori în regiune, în afară de cei ruşi. „Pacificatorii se vor afla în zona de securitate până când (nu) va fi exclus orice pericol de escaladare a conflictului. Noi nu putem fi siguri că Republica Moldova nu va utiliza iar forţa armată împotriva noastră”, a declarat Igor Smirnov.

Unii experţi cred că flexibilitatea de care a dat dovadă ministrul Lavrov la întâlnirea cu ministrul moldovean de Externe este rezultatul întrevederii dintre preşedintele rus, Dmitri Medvedev, şi cancelarul german, Angela Merkel.

Analiştii presupun că eforturile Uniunii Europene ce vizează Moldova s-ar putea încununa cu succes, punctul final fiind integrarea Republicii Moldova în UE împreună cu regiunea transnistreană.

Aceasta ar însemna, însă, în opinia lor, înlăturarea de la putere a liderului transnistrean, Igor Smirnov, care se pare că nu mai ascultă nici de Moscova, chiar dacă spune în continuare că „poporul transnistrean are viitor doar alături de Rusia”.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Petre M. Iancu

Reclame

Un nou incident în relaţia dintre Chişinău şi Transnistria

Primarul unei localităţi din Transnistria – disputate între autorităţile de la Chişinău şi administraţia de la Tiraspol – şi un consilier local au fost reţinuţi şi condamnaţi la şapte zile de arest, pentru că au purtat tricolorul la o manifestaţie publică. Incidentul a avut loc chiar în ziua în care se împlineau 19 ani de la începutul războiului de la Nistru.

Corespondentul RFI la Chişinău, Corneliu Rusnac

Primarul satului Corjova, Valeriu Miţul, împreună cu unul dintre consilierii locali, Iurie Coţofană au fost reţinuţi de miliţia transnistreană în momentul în care ieşeau din biserica din sat, unde avusese loc o slujbă de pomenire a eroilor căzuţi în războiul cu Transnistria, din 1992. El era însoţit de un grup de foşti combatanţi care putau cu ei tricolorul.

Lângă biserică se aflau aproximativ 30 de miliţieni transnistreni, care au încercat să le ia tricolorul, însă foştii combatanţi au opus rezistenţă.

Valeriu Miţul şi Iurie Coţofană au fost reţinuţi în timpul altercaţiei şi acuzaţi de organizarea unei manifestaţii publice, fără acordul administraţiei transnistrene.

Corjova este un sat de pe malul stâng al Nistrului, controlat militar de administraţia de Tiraspol, însă autorităţile locale se supun Chişinăului, iar în timpul războiului din 1992 mulţi bărbaţi din sat au luptat de partea trupelor moldovene.

Autorităţile Republicii Moldova au calificat incidentul de la Corjova drept o nouă tentativă a Tiraspolului de a destabiliza situaţia în zona de conflict şi de a tensiona relaţiile cu Chişinăul.

Procuratura din Republica Moldova a instrumentat un dosar penal în cazul reţinerii primarului şi consilierului local din Corjova, reţinere pe care o consideră ilegală.

În Corjova au loc periodic conflicte cu administraţia transnistreană, în special în perioada alegerilor.

Sursa: www.rfi.ro

Precizare: potrivit surselor noastre nistrene, ştirea este corectă, cu o singura excepţie: cei doi nu au fost arestaţi, ci reţinuţi pentru două zile, şi nu şapte.

Transnistria, pe agenda moldo-rusă

Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, aflat în vizită la Moscova a insistat asupra reluării neîntârziate a negocierilor pe tema crizei transnistrene, întrerupte acum cinci ani. Dosarul este unul extrem de spinos, iar până acum nu a fost găsită o soluţie.

Corespondentul RFI la Chişinău, Corneliu Rusnac

În cadrul întrevederii cu omologul său rus, Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă a spus că discuţiile informale în problema transnistreană, care au loc cu regularitate în ultimii ani ar trebui să obţină statutul de negocieri oficiale.

Este timpul să renunţăm la consultările informale şi să trecem la negocieri oficiale. Suntem interesaţi să discutăm acest proces dificil, dar necesar de reglementare a conflictului transnistrean şi sperăm că Rusia va avea şi pe viitor un rol constructiv la aceste tratative„, a subliniat ministrul de Externe al Republicii Moldova.

La rândul său, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov a spus că Moscova „şi-ar dori să ajute la avansarea procesului de reglementare în direcţia dorită„.

Negocierile pe tema conflictului transnistrean au fost întrerupte în februarie 2006. Aceste discuţii se desfăşoară în cadrul aşa-numitului format 5+2, format care oficial este în vigoare şi în prezent. Din el fac parte Chişinăul şi Tiraspolul, ca părţi implicate în conflict, Rusia, Ucraina şi OSCE ca mediatori şi Uniunea Europeană şi Statele Unite ca observatori.

Corespondentul RFI la Chişinău, Corneliu Rusnac, l-a întrebat pe expertul în problema trasnistreană, Radu Vrabie, ce şanse există ca aceste negocieri, întrerupte încă în 2006, să fie reluate în timpul apropiat.

Chişinău, Corneliu Rusnac

Este posibil compromisul între Rusia şi Occident?


Problema transnistreană – sub control a experţilor ruşi şi germani.
„Acordul de a transforma misiunea de menţinere a păcii în regiunea transnistreană, într-o organizaţie internaţională ar ajuta Moscova să consolideze încrederea în relaţiile cu UE. Dar, în acelaşi timp, ar ajuta UE să elimine ultima piesă a Războiului Rece la Bruxelles, numind aici nerecunoscuta republică de pe Nistru. Asta spun experţii europeni”, a spus Svetlana Gamova în Nezavisimaia Gazeta. Publicaţia rusă notează că ministrul de externe Lavrov a promis „compromisuri în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii de pe Nistru”.
În timpul recentei întîlniri cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, Lavrov a declarat că Rusia este în favoarea schimbării formatului operaţiunii de menţinere a păcii în Transnistria. Şi a adăugat: „Acum întrebarea este cum să găzduieşti o prezenţă internaţională cu sarcini specifice care ar fi diferite, nu doar de a menţine pacea între părţi. În conformitate cu provocările viitoare, avem în vedere statutul special al Transnistriei, în cadrul unui singur stat, cu regim de neutralitate al Republicii Moldova.” Această condiţie este stabilită în acordul de pace semnat de Rusia şi Moldova în 1992 şi apoi în acordurile tripartite – cu participarea de partea transnistreană „, scrie publicaţia citată. „Este prea devreme pentru a trage concluzii finale, dar tendinţa este acum vizibilă, mai ales pe fundalul evenimentelor din Libia, Medvedev nu vrea să se certe cu Occidentul. În cazul în care Moscova are un plan, cum a anunţat Lavrov, aceasta înseamnă punerea în aplicare a acordului Merkel-Medvedev unde se înregistrează progrese”, a spus şeful Consiliului German pentru Relaţii Externe, Alexander Rahr, citat de publicaţie.

„Medvedev nu vrea fronturi critice în Occident şi face un pas decisiv spre atenuarea din Transnistria. Dacă este aşa, declaraţia lui Lavrov devine clară”, a sugerat Rahr. Dar, în orice caz, a mai spus expertul, decizia privind Transnistria este necesar a se potrivi cu poziţia Ucrainei, care nu este indiferentă faţă de regiune şi de la care, de asemenea, depind de o mulţime de factori. În opinia sa, decizia cu privire la modificarea formatului de menţinere a păcii ar putea însemna renunţarea de către Rusia a dorinţei de a influenţa covîrşitor această regiune, lucru din nou în favoarea Occidentului „, scrie Nezavisimaia Gazeta.


Transnistria consideră că forţele de menţinere a păcii trebuie să fie prezente pînă la crearea unui sistem solid de garanţii de securitate


“Fortele de menţinere a păcii trebuie să rămînă în Transnistria pînă la stabilirea disponibilităţii garanţiilor în cadrul unor soluţii non-militare”, a afirmat preşedintele RMN, Igor Smirnov, comentînd pentru ziarul „Nezavisimaia Gazeta”, în ajunul reuniunii miniştrilor de externe ai Rusiei şi Moldovei, Serghei Lavrov şi Iurie Leancă.

Smirnov a subliniat, de asemenea, că aceasta e şi condiţia cerută „pentru a obţine unele progrese prevăzute expres la întîlnirea din 2009 între Dmitri Medvedev şi preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin.

Liderul transnistrean a menţionat că între timp progrese notabile în procesul de pace s-au făcut, dar în paralel cu creşterea neîncrederii în partea moldovenească, mai ales pe fundalul de consolidare a ceea ce analiştii locali au numit “perspectiva românească”.

„Voronin a convenit cu Dmitri Medvedev nefolosirea forţei în regiunea unde locuiesc 150.000 cetăţeni care dispun şi de cetaţenia rusă şi mi-a promis că Rusia îi va proteja dacă este nevoie. Noi credem în aceste afirmaţii”, a declarat preşedintele RMN.

Moldova consideră că operaţiunea de pacificare s-a epuizat şi trebuie înlocuită de o misiune internaţională de observatori civili. Experţii cred că adevăratul scop al Guvernului Republicii Moldova e de a face eforturi pentru a elimina prezenţa militară rusă în regiune, care împiedică ţara să se îndrepte spre integrarea în UE.

Transnistria insistă asupra recunoaşterii internaţionale a independenţei sale şi pentru a permite negocierea posibilei construcţii a unui stat comun doar pe baza a doi subiecţi egali şi sub rezerva dezvoltării unui mecanism de garantare a înlăturării forţei între părţi.

Wikileaks: Traian Băsescu a insistat pe lîngă Vladimir Putin, în 2005, cu privire la includerea României în formatul de negocieri privind reglementare

Bucureşti, 30 martie (cf. Novîi Reghion, Serghei Vulpe) – În 2005, preşedintele Traian Băsescu a cerut lui Vladimir Putin includerea României în formatul de negocieri existent. Agenţia nistreană citează HotNews, conform căreia, în timpul vizitei sale la Moscova la 14-15 februarie 2005, preşedintele Traian Băsescu a indicat direct lui Vladimir Putin dorinţa de a extinde formatul de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean ca să includă şi Bucureştiul.

Băsescu a declarat lui Putin că locul Bucureştiului ar trebui să fie la masa de negocieri pentru că „Transnistria ameninţă stabilitatea regională şi reprezintă un paradis sigur pentru crima organizată, care pătrunde în România.

Diplomaţii americani au transmis la Washington informaţia conform căreia, ministrul român de Externe, Ungureanu, guvernul român a văzut în dorinţa de a extinde formatul de negocieri un nou elan la dialogul ce stagnează.

De asemenea, preşedintele român şi-a exprimat opinia sa cu privire la cooperarea regională în zona Mării Negre, zonă în care „este în cauză traficul de arme, droguri şi contrabandă de altă natură”.

Preşedintele rus a sugerat în răspuns crearea unor unităţi navale comune, formate din navele ţărilor de coastă, care ar acţiona în mod concertat împotriva crimei organizate în Marea Neagră, se spune în telegramele ambasadei SUA.

Băsescu a declarat, de asemenea, lui Putin despre posibilitatea deschiderii unei baze militare americane permanente în România, subliniind că acest lucru nu ar trebui să fie interpretat ca un semn de ostilitate faţă de Rusia.

Preşedintele rus a răspuns că „transferul de baze militare americane din Germania de Est nu are nici o bază politică, dar poate avea consecinţe potenţial grave”, se spune în telegramele citate de Wikileaks.

Bucureştiul va continua să sprijine şcolile româneşti din Transnistria


Preşedintele român Traian Băsescu a primit la 25 martie a.c. la Bucureşti, o delegaţie de profesori de la şcolile cu învăţămînt în limba română din Transnistria.

Agenţia nistreană Novîi Reghion, referinduse la ediţia româneasca a Global News, menţionează că o delegaţie din regiunea transnistreană se află în capitala română pentru discuţii cu reprezentanţii autorităţilor române cu privire la iniţiativa Departamentului pentru românii de peste hotare. Traian Băsescu a mulţumit delegaţiei pentru că a acceptat invitaţia lui de a vizita palatul prezidenţial Cotroceni, subliniind că „statul român este constant preocupat de situaţia etnicilor români care trăiesc pe malul stîng al Nistrului”.

Delegaţia cadrelor didactice a mulţumit Preşedintelui şi şcolilor româneşti pentru sprijinul de pînă acum, exprimînd speranţa că astfel de măsuri de sprijin vor continua în viitor. Un cotidian romînesc, Curentul, a menţionat că delegaţia de profesori români a fost primită şi de secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, acesta subliniind că Ministerul român de Externe “a fost mereu interesat de situaţia românilor din Transnistria şi de păstrarea identităţii lor culturale şi lingvistice”.

În acest context, Aurescu a subliniat programele Consiliului Europei pentru consolidarea încrederii între Chişinău şi Tiraspol, inclusiv, în sistemul de educaţie, programe susţinute de România.

Secretarul de stat a asigurat delegaţia din Transnistria că „situaţia românilor din afara graniţelor este o prioritate strategică a statului roman”.