Archive for the ‘Iastrebciak’ Category

Interviu al Ministrului nistrean de externe acordat cotidianului rus Vremea Novosti

Liderul republicii separatiste Transnistrene, Igor Smirnov, a declarat recent în timpul unei vizite la Moscova că negocierile privind problema transnistreană “se amînă, nu vorbeşte nimeni despre asta pînă cînd nu este ales preşedintele Republicii Moldova”. Preşedintele nistrean a avut în vedere eşecurile din Parlamentul Republicii Moldova de a alege preşedintele. În cazul în care acesta nu reuşeşte să fie ales nici la 7 decembrie, Republica Moldova va merge în 2010 la noi alegeri anticipate. Despre perspectivele de soluţionare, după venirea la putere în Republica Moldova, pe baza alegerilor din iulie, a alianţei pentru integrarea europeană, a vorbit într-un interviu pentru Vremia Novosti, ministrul de externe din Transnistria, Vladimir Iastrebciak (foto).
Vremia Novosti: Mediatorii internaţionali încearcă să reia negocierile cu privire la Transnistria, întrerupte în primăvara anului 2006. Cînd va fi aceasta posibil?
Vladimir Iastrebciak: O multime de lucruri depind de modul în care putem echilibra poziţiile diferiţilor participanţi în cadrul negocierilor. La sfîrşitul lunii noiembrie în oraşul transnistrean Bender (Tighina, n.n.) au fost consultări ale reprezentanţilor Republicii Moldova şi Transnistriei, la care s-au dezbătut problemele prioritare. Astfel, Chişinăul este în căutarea de soluţii la problemele de utilizare a terenurilor pentru ţăranii moldoveni care trăiesc aproape de intrarea în oraşul Dubăsari din republica noastră. Tiraspolul insistă asupra reluării funcţionării normale de transport feroviar şi încetarea urmăririi penale a funcţionarilor noştri.
Vremia Novosti: Nu vă aşteptaţi ca Rusia, care în 2008 a recunoscut independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud, să facă acelaşi lucru în Transnistria? Cum apreciaţi perspectiva independenţei?
Vladimir Iastrebciak: Dreptul la o astfel de perspectivă aparţine poporului din Transnistria, exprimat şi în referendumul din septembrie 2006, pentru independenţa republicii lor. În ceea ce priveşte evoluţia ulterioară privind integrarea în sistemul de relaţii internaţionale, ele nu sunt îngheţate şi se schimbă încet. Noi privim spre viitor cu optimism.
Vremia Novosti: se va restabili pe deplin serviciul feroviar prin Transnistria şi se vor relua normal comunicaţiile telefonice între cele două maluri ale rîului Nistru?
Vladimir Iastrebciak: Astăzi, se poate circula fără probleme în Republica Moldova, nu există obstacole. Însă locuitorii din Moldova, care doresc să contacteze abonaţi transnistreni întîmpină dificultăţi, iar această problemă trebuie rezolvată. Problema reluării circulaţiei feroviare normale necesită un efort mare şi sprijin de la garanţii internaţionali, Rusia, Ucraina şi UE implicate în reglementarea transnistreană. Ei trebuie cointeresaţi în uşurarea transportului feroviar prin teritoriul Transnistriei.
Vremia Novosti: Uniunea Europeană a interzis în 2003 intrarea în zona euro a reprezentanţilor conducerii Transnistriei. Şi este ciudat faptul că s-a întîmplat în aceeaşi perioadă cînd Moldova a refuzat să semneze memorandumul Dmitri Kozak. Vă aşteptaţi la ridicarea interdicţiei de a călători în ţările UE?
Vladimir Iastrebciak: Să ne amintim că semnarea memorandumului a fost spartă în toamna anului 2003, adică după introducerea în luna februarie a aceluiaşi an a interdicţiei UE de care vorbiţi. Ea a fost reînnoită în fiecare an, şi în 2005 domeniul său de aplicare a fost extins. În opinia noastră, extinderea sistematică a sancţiunilor nu poate fi un indiciu al faptului că, conducerea UE încearcă să ia în considerare toate realităţile obiective. Aceasta creează dificultăţi, nu numai pentru funcţionarii republicii, dar şi pentru punerea în aplicare integrală a medierii UE.
Vremia Novosti: Sunt noii lideri tineri în stare să compromită soluţionarea?
Vladimir Iastrebciak: A fost prea puţin timp, nu este suficient pentru a trage concluzii. Cererile alarmate ale conducerii Republicii Moldova (sub preşedinţia Voronin, n.n.) faţă de Rusia, să renunţe la sprijin pentru Transnistria, sînt concomitente cu creşterea influenţei tot mai mari a României asupra Republicii Moldova. În aceste circumstanţe activităţile tradiţionale din Moscova, care vizează dezvoltarea de legături istorice, sprijinul pentru compatrioţii lor şi pentru concetăţenii care trăiesc în Transnistria, mi se pare natural. Să sperăm că reprezentanţii noilor autorităţi din Moldova, ca urmare a obligativităţii unei politici de stat democratice, de continuitate, vor respecta acordul semnat de predecesorii lor. În special, faptul că formatul curent al operaţiunilor de menţinere a păcii trebuie să fie păstrat pînă la finalizarea procesului de soluţionare viabil, pe o bază echitabilă, ţinînd seama de interesele persoanelor care trăiesc în Transnistria.
Vremia Novosti: În diplomaţie, mai mult ca oriunde, este important să se respecte protocolul, regulile oficiale. Este dificil să activaţi în serviciu diplomatic, în stat nerecunoscut, şi fiind la doar 30 de ani cel mai tînar ministru de externe din fosta Uniune Sovietică?
Vladimir Iastrebciak: Într-un sens, e chiar mai usor, deoarece Ministerul nostru de Externe e o autoritate recunoscută în negocieri, ca element de stat. În calitate de reprezentant oficial al părţii nistrene aflate în conflict, am lucrat îndeaproape în procesul de reglementare cu parteneri din Rusia, Ucraina, UE şi SUA, în ciuda diferenţei de vîrstă faţă de diplomaţi consacraţi.
Vremia Novosti: Probabil că citiţi memoriile unor diplomaţi şi politicieni faimoşi, ca primul ministru britanic, Winston Churchill?
Vladimir Iastrebciak: Bineînţeles. Cu plăcere am citit aceste amintiri şi încerc să ţin seama de recomandările autorilor acestora. Cu toate acestea, în realităţile noastre în continuă schimbare, experienţa de „diplomaţie tradiţională” este adesea dificil de aplicat. Nu avem, de exemplu, ambasade străine, deoarece este un stat nerecunoscut. Prin urmare, sîntem în măsură să efectuăm sistematic muncă diplomatică cu partenerii noştri care sînt adesea nevoiţi să răspundă „în fapt”, în loc “de drept”…
Vremia Novosti: Ce faceţi în timpul liber?
Vladimir Iastrebciak: De fapt, nu am atît de mult timp liber. Dar dacă se întîmplă să am, încerc să-l petrec cu familia. Sînt pasionat de filatelie, mărci comerciale şi de cele de interes din istoria Transnistriei, Abhaziei, Osetiei de Sud şi Nagorno-Karabah. Recent, am anunţat o serie filatelică dedicată aniversării a 15 ani de la semnarea Tratatului de bază de prietenie şi cooperare între Transnistria şi Osetia de Sud, şi eu profit de poziţia oficială, pentru a-mi completa colecţia.

Notă:
Vladimir V. Iastrebciak s-a născut 9 octombrie 1979, la Tiraspol. În anul 2001 a absolvit Universitatea de Stat din Transnistria “Taras Şevcenko”, facultatea juridică. Din octombrie 2000 a lucrat ca specialist principal al Ministerului de Justiţie din Transnistria. În martie 2001, s-a alăturat Ministerului de Externe, cînd, în 2003-2007, a condus departamentul juridic. În 2007-2008, devine prim adjunct al ministrului. La 1 Iulie 2008 este numit şef al diplomaţiei transnistrene. Vorbeşte mai multe limbi straine, inclusiv engleză, franceză, română. Este căsătorit.
Interviul a fost luat de Paul Lukiancenko.

Transnistria şi viitorul ei

Interviu cu Vladimir Iastrebciak, la Radio Echo Moskvî

Vladimir Iastrebciak, ministrul de externe al Transnistriei, a acordat la 1 august un interviu postului de radio “Ecoul Moscovei” (“Echo Moskvî”), din care prezentăm largi extrase. Interviul a fost realizat de I. Merkulova şi E. Buntman.

I. Merkulova: Hai să vorbim despre alegerile din Moldova, unde surpriza a fost faptul că Partidul Comunist a pierdut majoritatea în parlament.

V. IASTREBCIAK: Într-o mică măsură acest lucru a fost o surpriză, chiar şi numai pentru că toate condiţiile tehnice ale Partidului Comunist au fost folosite pentru menţinerea poziţiei sale.
I. Merkulova: Vă referiţi la folosirea tuturor resurselor administrative…

V. IASTREBCIAK: Nu numai aceste elemente au contat, dar deşi toate lucrările pregătitoare au fost realizate, toate acestea, rezultatul vorbeşte de la sine. În consecinţă, vom avea posibilitatea de a observa întregul spectru de forţe politice care acum reprezintă cel mai clar Republica Moldova.

E. BUNTMAN: Este, cu siguranţă, bine atunci cînd toate forţele politice sînt reprezentate în Parlament. Pentru Transnistria este un lucru bun sau rău?

V. IASTREBCIAK: Eu am spus constant faptul că preocuparea noastră principală este ca în ţara vecină să fie stabilitate, gesturile politice să fie previzibile, să existe autoritate de putere. Acum, într-un fel sau altul, va fi o coaliţie, cu siguranţă, şi s-ar putea să se schimbe parametrii acordurilor de pînă acum, pe motiv că partenerii de coaliţie vor dori altceva. Ei bine, uite, asta este, probabil, o întrebare a viitorul apropiat.
E. BUNTMAN: Teoretic, este mai bună o astfel de stabilitate, aşa cum a fost monopolizarea puterii de Partidul Comunist, cu Voronin, care rezolvă toate problemele sau un democrat ar urma o altă linie…?
I. Merkulova: Mizerie.
V. IASTREBCIAK: Pentru noi, “stabilitatea” lui Voronin a fost însoţită de o presiune constantă asupra noastră pe toate fronturile. În ceea ce priveşte actualul Parlament, ce fel de coaliţie se va proiecta, e prematur să spun. Dar să nu se îndoiască nimeni de faptul că vor exista modificări importante în viaţa politică din Moldova.
E. BUNTMAN: Nu vom intra în detalii cu privire la viaţa politică din Republica Moldova, dar pentru Transnistria orice politică, indiferent de forţele reprezentate în Parlament, ar putea fi în viitor de respingere. Există posibilitatea ca dialogul moldo-nistrean să fie îngreunat?
V. IASTREBCIAK: Pur si simplu nu văd ca, în modul de abordare a situaţiei de pe Nistru, să se vorbească în condiţii de egalitate, nimeni nu a exprimat o asemenea dorinţă. Noi, prin urmare, nici nu am simţit un deliciu special, dar nici dezamăgire faţă de cum a ieşit Parlamentul. Va trebui să vorbească cei care vor reprezenta diferitele forţe politice, respectiv, ei vor încerca să formuleze o poziţie coerentă.
E. BUNTMAN: Este important şi cine va fi preşedinte?

V. IYASTREBCIAK: În orice caz, preşedintele este şeful statului, preşedintele poartă responsabilitatea pentru deciziile luate în numele statului. Chiar şi luînd în considerare faptul că Republica Moldova este o republică parlamentară şi ideea de gestionare a deciziilor este în guvern, cu toate acestea, preşedintele va fi însărcinat cu anumite responsabilităţi, prin urmare, este important.
I. Merkulova: Dar şi cu candidatura preşedintelui este o completă confuzie.

V. IASTREBCIAK: Aceasta este deja obiectul unor negocieri care sunt în curs de desfăşurare şi implică, fără excepţie, toate forţele politice din Moldova.

I. Merkulova: Cum vedeţi viitoarea coaliţie?
V. IASTREBCIAK: Opoziţia a cerut timp, iar comuniştii nu sînt majoritari. Dar acest lucru este suficient pentru a alege funcţiile în Parlament, dar nu şi preşedintele. Iată numere de magie, în cazul în care sunt 48 de voturi din partea comuniştilor şi 13 de voturi din partea d-lui Lupu, e prea mare tentaţia de a face astfel cele 61 de voturi… Dar, cu toate acestea, există anumite elemente împotriva lui, mai ales un mare număr de acuzaţii reciproce făcute în campanie. Cred că în curînd vom vedea ce se va întîmpla. (La ora publicării acestui interviu coaliţia liberală s-a realizat, iar comuniştii sunt în opoziţie, Vladimir Voronin beneficiind de imunitate – n.n.)
I. Merkulova: În Transnistria cum se explică ce sa întîmplat la alegeri, cum au pierdut comuniştii majoritatea.
V. IASTREBCIAK: S-a vorbit despre asta, despre un monopol al Partidului Comunist, dar toţi vedem necesară o schimbare de generaţii. Trebuie să vină oameni noi, politicieni, oamenii au nevoie de schimbare, de oameni ce vor fi interesaţi să dea o altă direcţie a ţării.
E. BUNTMAN: Am întîlnit recent şi o altă versiune, din partea unui consilier al preşedintelui Ucrainei, domnul Karaseva. Versiunea este că, în prezent în Moldova, vin la putere forţele pro-româneşti, mai ales prin ce înseamnă domnul Chirtoacă, nu intru în detalii. Cînd spun forţe pro-româneşti sînt conştient de faptul că ne referim nu la o integrare în România, ci la o cooperare mult mai strînsă. Şi, în consecinţă, Transnistria se va îndepărta de la interesele Republicii Moldova, va fi un satelit al Rusiei sau complet independentă. Comentaţi, vă rog, această versiune. Şi de ce Ucraina este un alt motiv de îngrijorare?
V. IASTREBCIAK: Există într-adevăr o trăsătură caracteristică a noastră ucraineană, doar sîntem vecini. Putem vorbi de o volatilitate specială în politica lor, generatoare de temeri, mai degrabă decît să acţiuneze în direcţia protejării intereselor lor. Resping astfel de scenarii, din mai multe motive. Prima se referă la legătura tradiţională cu Ucraina. Dar Ucraina are legături tot mai importante cu România, care este membru al UE şi al NATO. Ucraina se vrea, destul de natural purtat de vînt spre un viitor într-o Europă unită, iar aici, România poate ajuta mult. Trebuie, obligatoriu, luat în seamă şi factorul rus: în cazul unei Ucraine integrată în structurile Euro-Atlantice, există teama de consolidare a prezenţei Rusiei, care va creşte, fără îndoială, prin Transnistria, inclusiv a componentelor militare.
E. BUNTMAN: Ce e cu negocierile moldo-nistrene? Discuţiile s-au împotmolit, dar acum să vorbim despre ele nu are sens, pentru că Moldova trebuie mai întîi să-şi rezolve politica internă. Acum sunteţi la Moscova şi se presupune că Ministerul Afacerilor Externe a discutat această problemă într-un fel sau altul.
V. IASTREBCIAK: Această problemă este discutată. Colegii noştri ruşi pe Smolensk sunt conştienţi de stadiul procesului de negociere, pentru că Federaţia Rusă este partea garantă dintre cele mai active, dacă nu cel mai activ participant la acest proces. În ceea ce priveşte perspectivele, am discutat aceste subiecte la sfîrşitul lunii iunie la conferinţa de la Viena, care a fost realizată sub auspiciile OSCE. Acest lucru necesită crearea de condiţii obligatorii, cum este menţionat în declaraţia comună, a celor trei preşedinţi. Există într-adevăr o nouă agravare, prin instabilitatea politică din Moldova, aşteptăm sosirea unei noi echipe de negociatori, şi cred că în viitorul apropiat se va relua lucrul.
E. BUNTMAN: Dar există anumite termene. De exemplu, obligaţiile părţilor, înainte de sfîrşitul acestui an sau pînă la sfîrşitul anului 2010…

V. IASTREBCIAK: Summit-ul, într-un fel sau altul, va avea loc. În plus, ne aşteptăm la sosirea de mediatori şi observatori la sfîrşitul lunii septembrie. Apoi, în timpul vizitei de consultări cu mediatorii şi observatorii vom vedea cum vor decurge discuţiile.
E. BUNTMAN: Cînd se va întîmpla acest lucru?
V. IASTREBCIAK: La sfîrşitul lunii septembrie. Desigur, cu speranţa că în acest interval de timp, la Chişinău se vor normalize lucrurile. Şi, bineînţeles, vom avea contacte, chiar dacă acum nu sunt sigur că se va putea relua imediat lucrul oficial în formatul 5 + 2.
E. BUNTMAN: La ce nivel sunt persoanele de contact?

V. IASTREBCIAK: Mult timp au funcţionat grupurile de experţi, respectiv, echipe inter-ministeriale care au încercat să găsească teren comun de pe mai multe fronturi. Acestea sunt problemele de sănătate, cele cu drumurile. Cred că sînt necesare persoane de contact şi cu privire la nivelul reprezentanţilor politici. Aceştia vor fi responsabili pentru negocierile politice. Pînă atunci, aruncaţi o privire asupra situaţiei din Moldova.
I. Merkulova: Dar cu cît se apropie negocierile, există nemulţumiri în Transnistria?
V. IASTREBCIAK: Noi credem că, în orice caz, negocierile trebuie să continue. Trebuie să ne bazăm relaţiile moldo-transnistrene pe mijloace paşnice politice şi nu pe presiuni. De aceea, desigur, această pauză nu este în măsură să ne mulţumească. Dar, în acelaşi timp, trebuie să revenim fără o pierdere de ordine de zi, nu ne putem preface ca totul este bine… Contacte sînt menţinute, există o interacţiune între agenţiile profesionale, dar aşteaptăm.
I. Merkulova: De fiecare dată se vorbeşte despre presiune. Ce este aceasta, la ce se referă?
V. IASTREBCIAK: Noi încă de la Summit-ul din 24 decembrie anul trecut am înmînat părţii moldoveneşti lista problemelor cu care se confruntă întreprinderile nistrene. Aceste companii dispun de contracte ferme cu întreprinderi ruseşti, printre ele sînt şi cele care lucrează în domeniul industriei de apărare a Rusiei şi produc la noi produse cu dublă utilizare. În condiţiile de impuneri actuale ele nu pot lucra pentru onorarea contractelor, deci pierde. E o presiune între multe altele. În plus, tot ei încasează accize ecologice de la întreprinderile noastre. Agenţii economici nistreni nu sînt capabili de a folosi transportul feroviar, blocat şi acesta de Moldova. Moldova ne crează asemenea situaţie, şi noi sîntem nevoiţi să modificăm rutele de transport, cu costuri suplimentare semnificative. Şi la importuri, şi la exporturi. Din această cauză suferă nu doar întreprinderile transnistrene, transportatorii, dar şi cei din Ucraina sau alţii, pentru că aceste sancţiuni şi amenzi sînt aplicate de autorităţile moldovene. Deci presiuni? Da, nu putem spune ca totul este în regulă în acest domeniu.
I. Merkulova: Transnistria vrea şi face eforturi pentru independenţă, din astfel de cauze?
V. IASTREBCIAK: Iată de ce sîntem atît de motivaţi în aspiraţia spre independenţă, pentru că independenţa este singura posibilitate de a ne garanta drepturile noastre.
E. BUNTMAN: Acesta este cazul în care una nu a spus «get».

V. IASTREBCIAK: Din punct de vedere internaţional ni se recunosc tot mai multe drepturi, dar, din păcate, există acest filtru creat în Chişinău, care nu e deloc favorabil pentru curăţenie şi limpezire a lucrurilor ci creează noi forme de presiune în regimuri corupte.
I. Merkulova: Spune-ţi-mi, despre aspectul politic, în ce măsură este mai avansată poziţia dumneavoastră?
V. IASTREBCIAK: De la Chişinău vedem cum lucrurile se văd mai degrabă diferit, apropiere de poziţii n-am constatat în mare măsură, poziţiile părţilor, în principiu, se exclud reciproc, şi chiar proiectele comune continuă să se distanţeze. În anul 2005, s-a emis un Act 2005, care este încă valabil, ca un consens al tuturor forţelor politice, declaraţia cum că Moldova este un stat democratic, şi în Constituţie e prevăzut că problemele legate de Transnistria se reglementează conform principiilor unui stat unitar şi cu dezvoltarea autonomiei. În această situaţie, a vorbi despre posibilitatea convergenţei politice este prematur. Desigur, speranţa noastră este de a trece la valorificarea eforturilor depuse de partenerii noştri internaţionali.

I. Merkulova: În consecinţă, Transnistria este hotărîtă să continue pe calea spre independenţă faţă de Moldova, nu?
V. IASTREBCIAK: Vedem, în această situaţie, că există mai multe căi diferite de continuare. Aşteptăm schimbarea elitelor în Chişinău, o reală schimbare de putere, vedem cum se consolideză purtat de vînt, direcţia spre structurile Euro-Atlantice. Sigur că nu toate forţele politice reprezentate în Parlament ar fi pentru aderarea la România. Categoric nu. Unii au susţinut, într-adevăr, nevoia de consolidare a Moldovei prin propriile sale forţe de integrare în spaţiul european. Dar, cu toate acestea, un vector este clar conturat: un vector prooccidental cred că va fi umplut curînd cu conţinut real.

I. Merkulova: Atunci Transnistria ce direcţie va urma? Spre Rusia?

V. IASTREBCIAK: Nu este o soluţie, chiar dacă un referendum, în 2006, a indicat aceasta, desigur, în primul rînd, independenţa este importantă, dar, oricum, mai multe persoane vor trebui să decidă.
E. BUNTMAN: Dacă anumite forţe din Moldova, după cum aţi spus, vor tinde în direcţia NATO, unde e şi România, e logic să se presupună că ei preferă să scape de problema teritorială, pentru că NATO nu vrea o ţară cu probleme teritoriale nerezolvate. Şi atunci, du-te repede şi angajează Transnistria în integrarea euro-atlantică!
V. IASTREBCIAK: În cazul în care această poziţie apare, vor fi persoane responsabile capabile de a lua decizii şi de a le aplica şi, desigur, nu ne vom opune unei astfel de dezvoltări.
E. BUNTMAN: Dar pe de altă parte, este puţin probabil ca cineva să se bucure la Moscova.
V. IASTREBCIAK: Desigur, noi credem că relaţiile Rusiei cu Transnistria reprezintă o valoare proprie, în timp ce Chişinăul îşi furnizează propriile valori. Acestea se pot intersecta undeva, chiar înlănţui, dar aşteptăm cu nerăbdare să vedem toate semnele de fericire, cu toate că Transnistria este un obiect separat de astfel de planuri de concentrare.
I. Merkulova: Cu toate acestea, cooperarea este de preferat în ambele direcţii, dacă este posibil, şi cu Rusia, şi pentru Europa, mă refer aici la Transnistria?

V. IASTREBCIAK: Pentru noi, în principiu, prioritară a fost dezvoltarea relaţiilor cu Rusia. Economia noastră este axată în principal pe piaţa rusă, o mulţime de cetăţeni au şi cetăţenia rusă. Acesta este motivul pentru carevectorul Rusia este o prioritate.
E. BUNTMAN: Aş dori să mă întorc la alegerile din Republica Moldova. A fost înregistrat un incident la o secţie de votare de pe teritoriul Republicii Moldova-Transnistria. Un sat numit Corjova, raionul Dubăsari. Ce s-a întîmplat acolo?
V. IASTREBCIAK: Această situaţie se repetă cu regularitate de invidiat, cam la toate alegerile. Oficialii moldoveni cer deschiderea unei secţii de votare avînd în vedere că acest teritoriu este controlat de către Republica Moldova. Dar, intrarea, într-adevăr, este controlată de către partea transnistreană…
E. BUNTMAN: Aceasta este limita…
V. IASTREBCIAK: Da, este graniţa. Şi o mulţime de litigii derivă mereu de aici. Practic, e un cartier al oraşului nistrean Dubăsari. Ca o consecinţă, colegii noştri din Republica Moldova au făcut eforturi pentru a deschide un local de votare fără aşa-numitul statut. Noi nu ne-am opus la deschiderea de secţii în teritoriul nostru. La fel e cînd sînt alegeri în Ucraina, au secţii, cu acordul nostru pe teritoriul nostru. Şi în plus, Corjova este un loc simbolic, este locul de origine al domnului Vladimir Voronin. Şi aşa este o chestiune de principiu, mai degrabă decît o reală preocupare pentru interesele oamenilor care trăiesc acolo.
E. BUNTMAN: Sînt unele persoane cu cetăţenia Republicii Moldova?

V. IASTREBCIAK: Bineînţeles.
E. BUNTMAN: Cît de mulţi?
V. IASTREBCIAK: Statistici nu avem, pentru că documentele relevante sînt emise în Republica Moldova. Noi avem o lege a dublei cetăţenii, este permis, dar pentru noi contează, mai întîi de toate, propria noastră cetăţenie. De-a lungul graniţei cu Transnistria, zece staţii au fost deschise cu un statut special, în cazul în care oamenii care traiesc pe teritoriul Transnistriei şi au cetăţenia Republicii Moldova au avut dreptul legal să meargă la vot.

E. BUNTMAN: Şi el a fost executat corect.
V. IASTREBCIAK: Nu s-a pus nici un obstacol din partea noastră.

E. BUNTMAN: Aţi recunoscut că în Republica Moldova, în calitate de observator, va fi din nou o criză politică poate prelungită sau ceva de genul ăsta. Acest lucru va fi bun sau rău?…
I. Merkulova: …Şi criza a lovit grav Transnistria?
V. IASTREBCIAK: Destul. Mai mult decît atât, criza a atins acele industrii care sunt principalele surse de venit pentru bugetul transnistrean, metalurgia, industria uşoară, construcţiile. Prin urmare, criza este semnificativă şi se va resimţi destul de mult.
I. Merkulova: Cum ieşiţi din această situaţie, noi ştim cît a fost de dificil pentru situaţia economică din Transnistria, aveţi proiecte?
V. IASTREBCIAK: Încercăm să găsim resurse. Citez pe unul din liderii de companii foarte mari, care a spus că, dacă am fi încercat să menţinem producţia la acelaşi nivel, care a fost înainte de criză, companiile nu ar fi rămas funcţionale. Şi aşa, fiecare întreprindere s-a adaptat prin măsuri de minimizare a efectelor. Este clar că nu vorbim de măsuri nepopulare. Dar, există o încredere în propriile resurse interne, şi, desigur, ne aşteptăm la asistenţă externă, în special din Rusia. Din cÎte ştiu sînt măsuri luate în considerare în structurile federale.
I. Merkulova: Sub forma de noi împrumuturi sau ceva de genul ăsta?

V. IASTREBCIAK: Da.
E. BUNTMAN: Cam de ce sumă este vorba?
V. IASTREBCIAK: O sumă mult mai mică decît s-ar fi acordat ca împrumut domnului Vladimir Voronin. Este exact suma de asistenţă financiară suficientă pentru a susţine economia.
E. BUNTMAN: Vreo sumă nu ne puteţi spune?
V. IASTREBCIAK: Cînd se va decide vom specifica public E. BUNTMAN: Atunci, aşteptăm. Mulţumesc foarte mult. Oaspetele nostru a fost Vladimir Iastrebciak, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldoveneşti Nistrene. Mulţumesc foarte mult.