Archive for the ‘parlament nistrean’ Category

La o aniversare a Parlamentului nistrean…

În anul 1990, în proaspăta republică secesionistă din corpul tot atît de proaspetei Republici a Moldovei, s-au organizat primele alegeri pentru Consiliul Suprem PMSSR, cum s-a autodenumit atunci. Pregătirile s-au făcut la Congresul al II-lea extraordinar, al Deputaţilor Poporului, compus din 50 de personae şi condus de preşedintele interimar de atunci, Igor Smirnov. La 29 noiembrie 1992, a avut loc prima reuniune plenară a Consiliului Suprem permanent, devenit ulterior actualul Soviet Suprem, Parlamentul nistrean. În funcţia de preşedinte a fost ales Grigore Mărăcuţă, un fidel al lui Igor Smirnov, care a condus legislativul transnistrean timp de trei legislaturi succesive.Primul Consiliu Suprem a avut 64 de deputaţi aleşi pe 5 ani. Printre parlamentari erau agronomi, muncitorii din industrie, construcţii, transport şi comunicaţii, din administraţie şi organizatii publice, persoane cu grade academice. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, republicile nou apărute au fost marcate de accese de naţionalism. Dar parlamentul transnistrean a fost unic în felul său: în structura sa a fost creat Consiliului Naţionalităţilor, care a inclus reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, bulgari, găgăuzi, turkmeni şi evrei, precum şi din cele trei mari componente naţionale – rusă, ucraineană şi moldovenească (română – n.n.).Iniţial, parlamentul transnistrean a fost bicameral şi a avut puteri extinse, atît ca legislativ cît şi de supraveghere a puterii de stat a republicii. Deputaţii primului legislativ au pus bazele naţiunii prin construirea cadrului legal al republicii, votînd Declaraţia de suveranitate şi apoi Declaraţia de Independenţă, acte ce au constituit baza primei Legi fundamentale a statului.În anul 2000, la sugestia preşedintelui Transnistriei, Consiliul Suprem bicameral a fost transformat într-unul unicameral. În raţionamentul său, Igor Smirnov a remarcat disfuncţii în conexiunea cu situaţia economică dificilă şi lipsa de decizie promptă a celor două camere.În decembrie 2005, a fost ales actualul Consiliu Suprem, ca al patrulea legislativ, cu 43 de deputaţi aleşi pentru 5 ani. La 28 decembrie 2005, la prima şedinţă, preşedinte al Consiliului Suprem a fost ales Evgheni Şevciuk.La 8 iulie 2009, intrînd în dezacord total cu susţinătorii preşedintelui privind problema reformei constituţionale, Evgheni Şevciuk demisionează. “Oamenii sînt în aşteptarea schimbării. Chiar după o foarte merituoasă activitate, oamenii foarte rar demisionează din proprie voinţă, decît dacă îndrăznesc să înţeleagă necesitatea vitală a alternării periodice la putere, şi în cazul în care văd că viaţa cetăţenilor obişnuiţi a fost deteriorată şi mulţi îşi părăsesc locuinţele. Pentru cei de la putere, funcţiile le-au devenit sursă de bogăţie. Trebuie să ne opunem prin înţelepciunea populară, precum şi prin măsuri imediate şi ferme în cadrul Constituţiei, ca noi toţi, împreună, să ne unim pentru a extinde sprijinul forţelor sănătoase şi pentru a localiza numărul persoanelor inadecvate şi iresponsabile. Viitoarele alegeri trebuie să deschidă o nouă pagină”, a spus Evgheni Şevciuk, înainte de a demisiona. Două săptămîni mai tîrziu, în postul de preşedinte al parlamentului este ales Anatoli Kaminski.Pe parcursul celei de-a patra legislaturi, deputaţii Consiliului Suprem au primit mai mult de 1700 de iniţiative legislative, parlamentarii au examinat peste 2 800 de întrebări la care a emis hotărîri. În cei peste trei ani şi jumătate de activitate a Consiliul Suprem au fost trimise spre ratificare şi semnare de către preşedinte 908 legi.În privinţa activităţii cu cetăţenii şi a eficacităţii acesteia, feedback-ul a crescut de mai multe ori, iar deputaţii actualului parlament au primit 6000 de plîngeri ale cetăţenilor.Consiliul Suprem actual a fost activ şi în relaţiile inter-parlamentare. Prin interacţiunea constructivă cu colegii de la Duma de Stat a Federaţiei Ruse şi a partidului Rusia Unită, s-au pus în aplicare în Transnistria, de acum 2 ani, mai multe programe umanitare. Cel mai mare dintre acestea este destinat să sprijine pensionarii din Transnistria: ei au făcut plăţi suplimentare la pensie sprijinite din Rusia. În plus, asistenţa financiară din Rusia a avut ca scop îmbunătăţirea stării de nutriţie a copiilor din şcolile cu internat, orfelinate precum şi a celor din instituţiile medicale. S-a demarat şi un proiect de susţinere a sectorului agricol nistrean. În ultimii 2 ani în republică s-a primit o jumătate de miliard de ruble ruseşti, mai mult de 55 milioane dolari SUA. Curator al proiectelor sociale şi umanitare în Transnistria este vicepreşedintele Dumei de Stat, membru al Biroului Consiliului Suprem al partidului Rusia Unită, Tatiana Yakovleva, care, după întîlnirea cu deputaţii nistreni, membrii fracţiunii Obnovlenie/Renovarea, a menţionat: “practica de a oferi sprijin financiar şi umanitar pentru Priednistrovie va continua, în conformitate cu acordurile încheiate, toţi banii vor fi transferaţi către Sovietului Suprem al Transnistriei. Acesta este acest model de gest de încredere a Rusiei”.Activităţile Consiliului Suprem au beneficiat de o largă publicitate în mass-media. În aproape 4 ani la lucrările parlamentului transnistrean au participat mai mult de 100 de jurnalişti străini, reprezentanţi ai presei electronice şi ai presei scrise, radio şi televiziune. Printre ele, sînt bine cunoscute France Press, Associated Press, NTV, RTR, REN-TV şi altele.În aceste zile se desfăşoară o acţiune prioritară a Comitetului pentru depăşirea fenomenelor de criză în economia din Transnistria, care are ca priorităţi asigurarea stabilităţii plăţii salariilor şi a pensiilor. Pentru a face acest lucru, împreună cu membrii autorităţilor executive, parlamentarii au adoptat un pachet de soluţii menite să asigure sprijinul social de protecţie a cetăţenilor, pentru a menţine funcţionarea stabilă a economiei şi a producţiei.
Reclame

Andrei Sipcenko: “Proiectul de Constituţie al preşedintelui are nevoie de serioase îmbunătăţiri”

Lupta politică din Transnistria, pe tema propunerii prezidenţiale pentru o noua Constituţie adoptată prin referendum se acutizează. Astfel, membrul în Consiliul Suprem al Republicii Moldoveneşti Nistrene (parlamentul nistrean), Andrei Sipcenko, într-un interviu acordat agenţiei Lenta PMR, a vorbit despre concluziile privind rezultatele audierilor parlamentare legate de proiectul de Constituţie lansat de presedintele Smirnov, ce au avut loc la 12 noiembrie în Sovietul Suprem al Transnistriei.În special, el a spus: “Majoritatea organizaţiilor publice, chiar şi cele care sprijină necondiţionat impunerea Constituţiei la un referendum propus, recunosc că există mari deficienţe în proiect, aceste deficienţe trebuind să fie eliminate şi numai apoi documentul să fie supus pentru discuţii publice. Înţeleg că cererea lor (a presedinţiei – n.n.) este aceasta: “Să continuăm procesul de discuţii la acest proiect de Constituţie pentru a corecta deficienţele”. Dar este evident pentru toata lumea, chiar şi pentru mulţi membri ai Partidului Patriotic şi OSTK faptul că “noul proiect de Constituţie nu este perfect şi are nevoie de rafinament”.“Cred că toţi factorii politici au ajuns la concluzia că documentul are nevoie de îmbunătăţiri serioase. În orice caz, noi vom informa corect populaţia despre aceasta, dar şi despre faptul că nu vom participa la nici o comisie de discutare a acestui proiect antiparlamentar”, a subliniat deputatul.
Menţionăm faptul că proiectul lui Smirnov prevede o limitare drastică a puterii legislative, ducînd la anularea actualului Parlament şi impunerea unuia mai flexibil şi mai maleabil pentru prelungirea puterii lui Igor Smirnov.
De altfel, de trei zile, TV RMN organizează dezbateri televizate cu cîte un invitat din partea partidului Obnovlenie, al lui Evgheni Sevciuk, care se pronuntă categoric împotriva iniţiativei lui Smirnov, şi din partea sprijinitorilor preşedintelui, dezbaterile fiind foarte aprinse.
Miercuri, 18 noiembrie, Parlamentul nistrean se va pronunţa asupra proiectului de Constituţie şi a referendumului, observatorii politici dînd ca sigură respingerea integrală a iniţiativei prezidenţiale.
În acest caz, preşedintele poate impune referendumul printr-un Decret presidenţial, după strîngerea a minim 15.000 de semnături în favoarea sa.
După cum se poate constata, lupta pentru putere la Tiraspol a atins un alt nivel, lucrurile urmînd a fi tranşate în urmatoarele două luni.