Archive for the ‘stenograma’ Category

EVGHENI ŞEVCIUK: Stenograma conferinţei din 28.09.2009


Evgheni Şevciuk: Dragi colegi, am plăcerea să vă urez bun venit în Transnistria, la Tiraspol. Întîlnirile cu reprezentanţi ai mass-media au devenit tradiţionale şi sper că acest lucru va conduce la o mai bună înţelegere a situaţiei din regiunea Nistrului, la o mai bună înţelegere a ceea ce cred atît cetăţenii de aici cît şi reprezentanţii forţelor politice din Parlament. Vă mulţumesc pentru timpul şi posibilitatea de a vizita Transnistria, pentru că eu cred că informaţiile cu privire la Transnistria în presa străină nu sînt suficiente, iar acest lucru sugerează că există o rezervă importantă pentru revitalizarea imaginii corecte din această direcţie.

Rosemary Charalambous, CYBC Radio, Cipru: Care este opinia dumneavoastră cu privire la decizia noului guvern moldovean să elimine Ministerul pentru Reîntregire şi înfiinţarea postului de prim-ministru adjunct pentru reintegrarea în Moldova?

Evgheni Şevciuk: După cum ştiţi, în Moldova au avut loc alegeri parlamentare, iar acum se desfăşoară procesul dificil de formare a guvernului şi a celorlalte puteri. O nouă coaliţie deţine majoritatea în parlament şi, avînd în vedere faptul constituţional de republica parlamentară, tot o coaliţie va forma un nou guvern. Pentru structura de putere, de obicei, reprezentanţii unui nou sistem de guvernare îşi impun viziunea lor, dar eu nu văd încă încotro merge restructurarea de putere în Republica Moldova. Prin urmare, vom vedea dacă lucrurile se agravează, doar după ce vor fi stabilite noile autorităţi publice în Republica Moldova, după ce vor formula ei obiectivele politicii lor, după ce au să facă acele abordări care ar trebui să se aplice în organizarea puterii în Republica Moldova şi în construirea relaţiilor cu vecinii, inclusiv cu Transnistria.

Ole Nyeng, Weekendavisen, Danemarca: Cum vedeţi viitorul Transnistriei peste 20, 30 de ani? Vedeţi un viitor în cadrul uniunii cu Rusia sau cu Moldova?

Evgheni Şevciuk: Doresc să văd în viitor o Transnistrie stabilă, prosperă, un stat democratic, condus de reprezentanţii propriului popor şi care ar determina direcţia dezvoltării sale în funcţie de dorinţele cetăţenilor ce locuiesc aici, iar viziunea de guvernare să respecte aceste dorinţe. Şi sper că aşa va fi. Desigur, aceasta cere foarte mult timp. În lumea noastră globală de-acum, totul se schimbă foarte repede, şi este foarte greu de imaginat ce configuraţie vom avea peste 50 de ani. Eu, cu permisiunea dumneavoastră, vă spun că văd lucrurile mai aproape în timp, în 5-10 ani, Transnistria, aşa cum am spus, un stat prosper, cu relaţii de bună vecinătate cu toţi vecinii. Îmi doresc să nu existe nici graniţe, astfel încît oamenii să se poată mişca liber, să se extindă schimburile comerciale în deplină stabilitate şi transparenţă, cu posibilităţi de afirmare pentru oameni buni.

Martin-Ladislau Salomon, Uj Magyar Szo, România: Tocmai aţi spus că doriţi o Transnistrie ca stat prosper, dar ştim cu toţii că Moldova şi Transnistria sînt zonele cele mai defavorizate din Europa. Cum speraţi să atingeţi prosperitatea, tot cu ajutor de la Rusia? Şi în ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia, spuneţi-ne cît de multe trupe are Rusia aici?

Evgheni Şevciuk: În ceea ce priveşte compoziţia cantitativă a trupelor Rusia, eu nu sunt un expert în probleme militare. Această situaţie este cunoscută de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care are misiunea la Chişinău, ei vă pot da detalii sau un reprezentant al Rusiei pentru a vă clarifica. Reţineţi că există măsuri corespunzătoare şi că există un grup de trupe de menţinere a păcii pe ambele maluri ale Nistrului. Aş dori să subliniez faptul că operaţiunea de menţinere a păcii este una dintre cele mai de succes din lume. Prin urmare, operaţiunea care implică un grup de trupe din Rusia este un factor ce aduce stabilitate în relaţia dintre Transnistria şi Moldova. Atunci cînd unii politicieni încearcă să facă astfel ca acest factor să dispară, Rusia să retragă trupele, să înceteze operaţiunea de menţinere a păcii, cred că se va exacerba situaţia, se poate agrava, şi cred că acest lucru nu este în direcţia cea bună. Trebuie depuse eforturi ca pietrele de temelie fundamentale pe care se bazează stabilitatea azi să fie conservate. Astăzi, menţinerea păcii şi utilizarea întregului potenţial al posibilităţilor din zonele de securitate sînt prioritare pentru a menţine stabilitatea. Deci, eu nu cred că pentru normalizarea relaţiilor dintre Republica Moldova si Transnistria ar fi necesară schimbarea formatului de dialog şi a operaţiunii de menţinere a păcii.
În ceea ce priveşte posibilităţile de dezvoltare economică în situaţia de nerecunoaştere a Transnistriei în calitate de naţiune, această problemă necesită o discuţie mai largă, de mai lungă durată, dar vă spun pe scurt că negarea simplă a existenţei noastre are o mare influenţă negativă asupra economiei Transnistriei şi asupra bunăstării cetăţenilor noştri. Sîntem în mod serios afectaţi şi facem eforturi mari pentru a minimiza acest impact negativ asupra economiei. Dar, din păcate, nu putem obţine succes în această poziţie, în stare de nerecunoaştere. În timp ce partenerii noştri, părţi implicate în formatul de negocieri, nu vin pentru a aborda reglementarea relaţiilor dintre Republica Moldova si Transnistria, nu avem încă un mediu de trai decent pentru cetăţenii care trăiesc în Transnistria. Economia e afectată de mai multe bariere artificiale care împiedică dezvoltarea şi, bineînţeles, în cazul în care aceste obstacole ar fi eliminate, abia atunci economia din Transnistria va deveni un potenţial semnificativ de dezvoltare.

Mattew Day, Daily Telegraph, The Scotsman, Marea Britanie: Aţi spus că doriţi să construiţi în viitor un stat bazat pe democraţie. Doresc să întreb despre unele măsuri fezabile din partea dumneavoastră în problema mass-media libere. Din ceea ce ştiu eu, acestea sunt practic inexistente. Care sunt paşii în această direcţie?

Evgheni Şevciuk: În ceea ce priveşte mass-media libere, ştim că ele au capacitatea de a influenţa Guvernul într-o formă sau alta, lucru dovedit în multe ţări. Cu toate acestea, subliniez faptul că în calitate de membru al Consiliului Suprem, eu şi colegii mei am iniţiat o serie de legi pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ astfel ca mass-media (de stat şi private – n.n.) să exprime punctele diferite de vedere. Suntem pe cale de a îmbunătăţi aceste mecanisme. În acelaşi timp, doresc să reţineţi că nu există încă o legislaţie care oferă o circulaţie destul de liberă a presei scrise. Avem o mass-media scrisă foarte populară, inclusiv a celor care sunt în opoziţie faţă de autorităţi, iar acestea sunt distribuite în mod liber pe teritoriul Transnistriei. Există unele publicaţii şi organizaţii mass-media, chiar ale unor partide politice, care reflectă punctele de vedere diferite, şi cred că în acest domeniu nu există probleme speciale. E clar că în Transnistria, o ţară mică, este foarte dificil să se pună în aplicare proiecte privind construirea de noi canale de televiziune sau să se lanseze noi ziare, pentru că din punct de vedere economic nu sînt proiecte profitabile. Prin urmare este necesar, pe de o parte, sprijinul statului pentru mass-media specifice, pe de altă parte, este necesar ca numarul de cititori sau utilizatoril din mass-media să fie suficient de mare. Există un web de probleme economice şi cred că dinamica din ultimii ani arată că mass-media oferă o vedere din ce în ce mai largă a diferitelor opinii politice din Transnistria. Desigur, mai e şi faptul că mass-media noastră are nevoie de mai mult timp pentru adecvare la realităţile secolului 21.

Teppo Tiilikainen, Suomen Kuvalehti, FINLANDA: Aş dori să revenim la economie şi să vă întreb ce structură de bază are economia, care sînt companiile de frunte şi care exportă mai mult?

Evgheni Şevciuk: Dacă sunteţi interesat de exportatori, atunci, desigur, potenţialul de export al Transnistriei este reprezentat de următoarele produse: metalurgia din Rîbniţa, textilele de la Tirotex, vinul şi coniacul de la Combinatul KVINT, dispozitivele şi echipamentele de maşini, cabluri, instalaţii electrice de la Electromaş, producţia de materiale de construcţii. , De asemenea, sînt prezente companii mai mici, producătoare şi exportatoare de produse agricole. Dar, desigur, cota majoră e de la intreprinderile pe care le-am numit mai sus. În ceea ce priveşte potenţialul de export al nostru, după anumite restricţii în 2006, am avut dificultăţi serioase la export în regiunile din apropiere, ca Ucraina. De la introducerea acestui regim restrictiv, multe întreprinderi mici şi mijlocii care au lucrat la export şi au comercializat în mod tradiţional cu regiunile vecine, au fost nevoite să îşi reducă semnificativ producţia sau chiar au oprit-o. Prin urmare, din cauza constrîngerilor artificiale, s-au redus o serie de oportunităţi pentru agenţii economici nistreni în comerţul de pe acele pieţe care erau profitabile. Suntem interesati în condiţiile de acces liber la pieţele europene şi pe pieţele de Est, care sunt de asemenea tradiţionale pentru întreprinderile transnistrene. În privinţa anumitor preferinţe ale noastre, ele se îndreaptă către comerţul cu Uniunea Europeană, dar, din păcate, subliniez faptul că avem provocări şi blocaje serioase pentru extinderea schimburilor comerciale şi a utilizării posibilităţilor noastre pentru schimburile comerciale cu pieţele din vest şi din est, Ucraina, Rusia şi aşa mai departe. În primul rînd funcţionează defectuos graniţa cu Ucraina şi ne afectează situaţia căii ferate din Transnistria, blocată.

Kristof Clerix, MO * Belgia: În luna noiembrie Europa va sărbători aniversarea a 20 de ani de la căderea comunismului în întreaga lume, dar şi colapsul Uniunii Sovietice. Ce simţiţi legat de aceasta? La începutul conferinţei de presă aţi spus că e un bun prilej pentru a descrie în detaliu mai multe despre imaginea Transnistriei. Spune-ţi-mi, în această imagine cît este adevărat şi cît este ficţiune? Aşa cum corect aţi subliniat, în Occident se ştiu foarte puţin despre Transnistria. În presa mondială Transnistria este menţionată ca loc al traficului ilegal de mărfuri şi persoane. Este adevărat sau parţial adevărat? Aţi putea să clarificaţi această situaţie aici?

Evgheni Şevciuk: Legat de colapsul Uniunii Sovietice, doresc să reamintesc faptul că el a fost urmat de o serie de conflicte sîngeroase. Din păcate, mulţi oameni au fost forţaţi să migreze în masă şi s-au dezlănţuit războaie fratricide în unele regiuni ale fostei Uniuni Sovietice. Este dificil de imaginat modul în care oamenii trăiau în condiţii de conflict armat, inclusiv pe teritoriul Transnistriei. Prin urmare, colapsul Uniunii Sovietice, pentru mine personal, nu e prilej de vacanţă. Bunicii mei au luptat în primul război mondial şi în timpul celui de-al doilea război. Rude multe au murit pentru eliberarea Europei. În Transnistria nu există practic nici o familie care să nu fi fost afectată de al doilea război mondial şi, practic, multe familii au fost afectate de evenimentele tragice care au urmat colapsului Uniunii Sovietice în anii 90. Vorbesc de oameni care au trăit în Uniunea Sovietică, împreună cu basarabeni în Moldova, aproximativ 50 de ani. Să vezi cum mor oameni care au trăit în prealabil împreună, aceasta este o tragedie foarte mare, în special pentru mame şi pentru acele familii care au pierdut pe cei dragi. Cred că, în acei ani a existat un potenţial serios pentru reforma puterii în Uniunea Sovietică, dar acesta nu a fost utilizat. Din păcate, avem ceea ce avem şi consecinţele colapsului Uniunii Sovietice le vedem şi pe teritoriul Transnistriei. Ca urmare a colapsului Uniunii Sovietice a fost organizat şi s-a fondat Transnistria ca stat. Acesta a fost răspunsul oferit ca un mecanism de protecţie a cetăţenilor care trăiesc aici, brusc treziţi într-un alt stat, împotriva voinţei lor. În ceea ce priveşte a doua întrebare, despre imaginea Transnistriei, o privim prin contradicţiile nerezolvate în Moldova, unde am fost trataţi ca un fel de piaţă de beligeranţi. Scopul principal al confruntării a fost subminarea numelui de Transnistria, prin discreditarea mecanismului de organizare a puterii şi a organizării economice a Transnistriei. În termeni simpli, cu scopul de a distruge acest stat, acest lucru e bine cunoscut. A fost lansată o propagandă întreagă pentru acest scop. În al doilea rînd, Chişinăul, vrînd să atragă de partea sa ţările UE care nu doreau instabilitate şi nesiguranţă, au fabricat acuzaţii ca cele legate de contrabanda cu arme, traficul de droguri, traficului de fiinţe umane, şi aşa mai departe. Acest lucru a atras atenţia multor ţări interesate de soluţionare, în special, UE. Pentru a vă asigura ce este adevărat sau ce nu, după cum ştiţi, a fost introdusă pe frontiera dintre Transnistria şi Ucraina misiunea europeană de control, care operează acolo de mai mulţi ani. Ea nu poate oferi încă nici o dovadă a acestor acuzaţii. Prin urmare, este evident că acest lucru este o ficţiune. Ce este adevărul? Adevărul este undeva la mijloc: e evident faptul că prin toate graniţele tuturor ţărilor elementul penal încearcă să pătrundă şi prin contrabandă. Şi orice stat se îngrijeşte de construirea unui sistem de protejare a intereselor economice. Cât de eficient este acest sistem, de la frontiere, în special, depinde, printre altele, de puterea economică, de gama completă de instrumente pentru un control cît mai adecvat la frontieră. Pentru frontiera de stat din Transnistria este foarte dificilă modernizarea controlului, atît din cauza restricţiilor economice, cît şi din necesitatea de alocare de resurse suplimentare semnificative pentru a consolida frontiera. Acest lucru necesită hardware nou, cu produse de software adecvate. Asta implică şi partenerii noştri, Moldova şi Ucraina, statele vecine “next-door”, instituţiile internaţionale cu o asistenţă substanţială materială de modernizare a punctelor vamale şi a serviciilor de frontieră. Noi nu putem concura în această problemă cu posibilităţile lor. Pentru capacităţile noastre, însă, cred că avem un control eficient, şi vorbesc despre el laudativ chiar şi datele de la misiunea europeană, care confirmă faptul că la frontiera moldo-ucrainiană sînt încălcări semnificativ mai multe decît în sectorul transnistrean-ucrainian. Şi legislaţia penală nistreană e foarte severă şi se aplică sancţiuni. Deci, adevărul este că în Transnistria locuiesc oameni paşnici care vor să trăiască în bună vecinătate cu vecinii lor şi nu pun în pericol pe nimeni, nu se produc arme pentru terorişti. Aceşti oameni s-au angajat să trăiască aici, să muncească aici, să-şi crească şi să-şi educe copiii aici. Nu este adevărat că aici politica guvernului transnistrean a fost de a produce arme şi a le vinde pentru export. Unele personalităţi politice din Republica Moldova au folosit aceste acuzaţii ca pe un bici pentru a inocula frica în societate şi în statele vecine, în scopul de a exploata potenţialul acestor state în lupta împotriva Transnistriei.

Aleksandra Tucner, Polskie Radio, Polonia: Ce fel de democraţie aveţi de gînd să dezvoltaţi în Transnistria, în cazul în care, de exemplu, în faţa Consiliului Suprem se află o statuie uriaşă a lui Lenin? Lenin face parte din această imagine?

Evgheni Şevciuk: Eu nu sunt un susţinător al ideologiei comuniste. Dar, în contextul întrebării dumneavoastră, doresc să menţionez cîteva puncte. Primul se referă la modul în care cetăţeanul ar trebui să trateze istoria statului său, oraşul său, istoria familiei sale. Prin urmare, în ceea ce priveşte monumentele de pe teritoriul Transnistriei, avem mai multe monumente din Rusia ţaristă, din perioada comunistă şi există monumente din Transnistria modernă. Întrebări despre posibile modificări ale simbolurilor de stat sînt problemele interne legate de modul în care oamenii vor să le schimbe. În cazul în care există o astfel de dorinţă, atunci, desigur, reprezentanţii guvernului trebuie să facă aceste modificări. Ştiu că în numeroase cercuri se dezbate problema statuilor comuniste, dar în opinia mea, nu e o prioritate. În ceea ce priveşte întrebarea pentru ce tip de democraţie optăm, desigur, există anumite diferenţe specifice între state democratice, de la stat la stat. Doresc să subliniez faptul că eu sunt un susţinător al construirii democraţiei, în care să existe un număr maxim de persoane protejate de stabilitate, să fie transparenţă în guvernare, să fie posibil a trăi şi a lucra în demnitate, cu drept la libera exprimare şi cu drept de liberă circulaţie în întreaga lume. Prin urmare, Transnistria modernizează abordările sale, foloseşte o nouă viziune. Avem aici acum o amplă dezbatere în societate cu privire la aceste probleme. În fiecare 2-3 ani se produce o schimbare. Cineva vrea ca noi să mergem mai repede, altcineva vrea să mergem în altă direcţie… Noi raportăm autorităţile publice în conformitate cu voinţa cetăţenilor noştri, şi ei sînt cei care aprobă reformele care sunt necesare.

Rosemary Charalambous, CYBC Radio, Cipru: Aţi vorbit despre stingerea conflictului şi procesele de integrare. Aproape în fiecare situaţie se oferă un compromis. Este dispusă Transnistria să facă compromisuri, şi, în general, cum vedeţi stingerea conflictului?

Evgheni Şevciuk: Eu cred că acest conflict va fi stins atunci cînd mecanismul va fi acceptat de către majoritatea cetăţenilor, iar acest mecanism va conduce la construirea de bune relaţii cu statele vecine. Sunt sigur că e singura modalitate de a aduce stabilitate. În prezent, asistăm la încercările de a crea o formulă care poate fi aliniată cu unul sau doi subiecţi, Republica Moldova, sau Transnistria. Eu cred că nu este o soluţie. În opinia mea, doar decizia sprijinită de majoritatea cetăţenilor care trăiesc pe pămînt transnistrean poate fi viabilă. Suntem conştienţi că există soluţii şi formule tactice de abordare a relaţiei pe termen scurt, dar vrem să se ajungă la o înţelegere pe termen lung, definitivă, şi cred că am înţeles că şi partenerii noştri doresc asta. Mai doresc să subliniez că Transnistria şi-a demonstrat în mod repetat disponibilitatea de a găsi compromisuri. Memorandumul de la Moscova, această propunere de stabilire a confederaţiei, este opera Comisiei mixte constituţionale care a încercat să elaboreze un proiect de constituţie pentru un stat federal. Acest lucru e bine cunoscut în planul Kozak. Dar, aşa cum am văzut, aceste mecanisme, indiferent de motiv, nu au dus la o înţelegere. Şi de a folosi alte mecanisme, pe care le-aş numi mecanisme de suprimare a Transnistriei nu putem vorbi. Nu vreau să mă interferez cu procesul de negociere, dar permiteţi-mi să spun că avem o perioadă destul de lungă, care poate fi numită “de istorie a procesului de negociere”, şi cred că acum este timpul pentru comunitatea internaţională să aplice abordări cît mai eficiente de soluţionare în Transnistria.
Iulia Badea, GUÉRITÉE, Réforme / L’Expansion, Franţa: Noi nu ştim prea multe despre sistemul politic, ce este Consiliul Suprem, care sînt partidele, dacă sînt partide de opoziţie, de stînga, dreapta…?

Evgheni Şevciuk: Consiliul Suprem are 43 de deputaţi care sunt aleşi prin sistem majoritar. Avem site-uri corespunzătoare, inclusiv site-ul Consiliului Suprem, care adăposteşte Constituţia şi legile, inclusiv în limba engleză, şi de acolo vă puteţi informa cu privire la sistemului de putere din republică. Există un dialog politic major între toate partidele cu privire la diferite aspecte ale vieţii, ca problemele de pe piaţa internă sau unele contradicţii între puterea executivă şi cea legislativă. Publicaţiile le multiplică iar martori la dezbatere sunt cetăţenii noştri, de asemenea, prin intermediul mass-media. În măsura în care partidele politice au adrese de email sau publicaţii proprii, ele sunt, de obicei, accesibile oricui în format electronic şi este posibilă urmărirea unor elemente ale vieţii politice prin Internet. Eu, de asemenea, vă ofer adresa unui partid politic, Obnovlenie, Renovarea…

Angela LONG, Freelance, Irlanda: Am văzut un tablou mare cu Putin şi Medvedev, ce zic cetăţenii de relaţia cu Rusia?

Evgheni Şevciuk: Relaţia cu Rusia e reglementată, partidul nostru, Obnovlenie, are majoritatea în Parlamentul din Transnistria, în Sovietul Suprem al Transnistriei, şi are un acord politic corespunzător cu cel mai mare partid politic rus, Rusia Unită. Acordul nostru direct de cooperare reciprocă e de mai mulţi ani. Scopurile şi obiectivele prezentului acord sînt extinderea şi aprofundarea relaţiilor dintre partidele noastre, organizarea de site-uri de dezbateri pe teme de actualitate, împărtăşirea experienţei în diferite domenii, iar noi intenţionăm să aprofundăm şi să extindem această cooperare. Acest lucru permite o interacţiune pe platforma de partid, inclusiv pentru partidul nostrum, Obnovlenie, pentru a discuta problemele care există în rîndul cetăţenilor din Transnistria şi a cetăţenilor ruşi care trăiesc aici. Utilizăm pe larg de această platformă, pentru a promova protecţia drepturilor şi intereselor grupurilor celor mai defavorizate social. Prin această interacţiune punem în aplicare proiecte pentru a sprijini pe teritoriul Transnistriei anumite grupuri de populaţie de către partenerii noştri din „Rusia Unită”, fapt pentru care suntem foarte recunoscători. Colegii noştri ne ajuta în metodologia de legiferare, care necesită o îmbunătăţire în Transnistria, şi această cooperare duce la soluţiile cele mai eficiente, în opinia mea. În viitorul apropiat vom participa în calitate de reprezentanţi din Transnistria la Congresul partidului Rusia Unită, care va avea loc în luna noiembrie la Sankt-Petersburg, unde se va continua schimbul de opinii pe o gamă largă de aspecte. (…) Vreau să vă mulţumesc pentru vizită şi doresc popoarelor din ţările dumneavoastră să depăşească cît mai repede criza economică şi oamenii să trăiască o viaţă stabilă. Am speranţa că liderii de pretutindeni vor putea să decidă pentru a accelera apropierea în timp a unei stabilităţi de lungă durată. Vă doresc multă sănătate şi succes creativ!